Hribii sunt ciupercile mele preferate şi, trebuie să recunosc, un capriciu nu foarte ieftin. Trufele – care oricum sunt din altă poveste (una chiar SF pentru mulţi, ţinând cont de preţul lor) – mă încântă doar în anumite combinaţii. Însă hribi aş mânca toată ziua, cu polonicul :).

Ce rău că sezonul lor e toamna şi ce bine, pentru cardul meu, că sezonul lor e toamna. Îi veţi găsi şi în restul anului, însă destul de rar, mai ales proaspeţi, dar există în varianta congelată. Dar acum sunt de vânzare cam în orice supermarket sau hipermarket şi costa 20 şi ceva de lei o casoleta de 250 de grame.

Pastele pe care le-am făcut într-o seară au avut şi hribi (porcini, cum o să-i găsiţi în meniurile multor restaurante), şi aromă de trufe dintr-un ulei de masline aromatizat cu bucăţele de trufă albă.

Hribii au un gust de pădure, de alune, de pământ jilav, de ghindă, de stejar. Oricum, ceva minunat. Merită să încercaţi ciupercile astea. Nici nu trebuie preparate în vreun mare fel, ci cât mai simplu, ca să simţiţi toată savoarea lor.

Eu i-am călit în puţin ulei de măsline extravirgin, amestecat cu puţin unt. Uleiul de bună calitate e un factor important, poate influenţa radical gustul mâncării şi mai ales pe al acestei mâncări, unde trebuie să-şi demosntreze propriile calităţi, dar să le şi scoată în evidenţă pe cele ale hribilor.

După cum spuneam, am călit hribii 5 minute minute, am pus sare de mare de Guerrande şi i-am mai lasat un minut-două în tigaie. Apoi am adăugat pastele fierte al dente (linguine, de data asta) şi le-am „împrietenit“ cu ciupercile. În farfurie, peste paste am pus aşchii de parmezan şi le-am stropit cu câteva picături de ulei de măsline cu trufă.

E un fel de mâncare atât de simplu şi totusi cele câteva arome sunt suficiente ca să satisfacă şi cele mai capricioase personalităţi. Şi, cu toate că unele creaţii sofisticate şi extravagante le-au adus faima, toţi marii chefi ai lumii recunosc că, până la urmă, preferă simplitatea.

Bineînţeles, puteţi uitaţi de paste şi să vă bucuraţi doar de hribi şi gustul lor minunat (eventual puneţi un căţel de usturoi atunci când îi căliţi), alături de o felie de pâine de casă, cu coaja groasă şi crocantă şi miez numai bun de înmuiat în sosul hribilor.

 Şi nu uitaţi că mâncarea cu suflet vine de la Farfuridi.ro!