E sezonul muraturilor şi orice gospodină normală la cap din România ar folosi gogonelele cel mult pentru a le pune la murat. Dar cum eu nu sunt gospodină şi nici normală :), m-am hotărât să le prepar altfel.

„Roşii verzi prăjite“ („Fried Green Tomatoes“) e un film care m-a şocat atunci când l-am văzut, prin anii ‘90. De fapt, nu filmul în sine, căci nu-mi mai aduc aminte mare lucru, ci titlul lui. Pe vremea aia, felul de mâncare roşii verzi prăjite mi se părea o extravaganţă culinară greu de înţeles şi tocmai de aia tentantă. Bineînţeles, a rămas o amintire latentă scoasă la suprafaţă ocazional, în ultimii ani, de diverse bloguri culinare străine pe care le-am mai „răsfoit“. Roşiile verzi prăjite sunt o mâncare originară din sudul SUA, deci populară mai ales pe-acolo şi, cred eu, chiar un fel de comfort food pentru unii americani.

Am vrut să o fac încă de anul trecut, însă pentru că şi eu merg pe plantaţie la fel cum mergeau acum sute de ani unii oameni din sudul SUA, am uitat acele roşii verzi în frigider şi le-am găsit la mult timp după ce-şi dăduseră obştescul sfârşit.

Însă anul ăsta nu le-am mai ratat. Roşiile verzi prăjite sunt un fel de şniţele din roşii. Adică luaţi nişte roşii verzi, ferme, le tăiaţi în felii nu prea groase şi le săraţi. Apoi le daţi prin făină, ou bătut şi pesmet şi le prăjiţi. C’est tout.

Ca să vă spun sincer, nu m-au dat pe spate, dar ştiţi cum e cu obsesiile, te mănâncă de viu :D Roşiile sunt acrişoare, iar ăsta e cam singurul gust ce iese în evidenţă. Aşa că un sos de usturoi e tocmai bun ca să revigoreze lucrurile şi să vă alegeţi cu o cină decentă, pe care să n-o regretaţi, în final.

Şi nu uitaţi că mâncarea cu suflet vine de la Farfuridi.ro şi nu din sudul SUA :)!