E în meniurile tuturor restaurantelor cu specific tradițional. E pe orice platouaș. E în cămară la bunica și e în camerele de cămin ale studenților. E pe șantier cu muncitorii. E in supermarket și, mai nou, e în borcane ambalate „vintage“ de bloggeri și blogărese. Ce mai, e un bun național, deși nu-i tocmai neaoșă. E zacusca!
Cred că în România, sunt tot atâtea zacuști pe câte bordeie. Mă rog, apartamente rezidențiale. Așa că, permiteți-mi, vă rog, să vă împărtășesc varianta mea, din umilul meu apartament din Berceni :). Cu o mențiune, dacă nu aveți timp și răbdare, sau măcar o bunică, ar fi bine să faceți rost de măcar de cea din urmă. Căci, pe cât e de bună, pe-atât de migăloasă treabă e zacusca.
Mai întâi veți plânge cu lacrimi amare. Sărate. De crocodil. Eu am scormonit prin valiză după ochelarii de înot. I-am luat pe cei mici. Big mistake, ar fi trebuit să-i iau pe cei mari, care au și protecție pentru nas. O, da, veți plânge după ce veți curăța și tăia peștișori 2 kilograme de ceapă. O veți pune apoi la călit într-un ceaun de tuci sau într-o oală de fontă, cu 500 de ml de ulei de floarea soarelui. O lăsați să bolborosească acolo cam jumătate de oră, amestecând uneori în ea. Între timp, tocați în blender, până obțineți o pastă, un kilogram de ardei kapia roșu, și un kilogram de gogoșari. Mai puteți pune încă 3-4 gogoșari tăiați julienne, așa, pentru textură. Puneți totul peste ceapă, mai puneți încă 500 de ml de ulei și fierbeți la foc mic încă jumătate de oră. Adăugați apoi 2,5-3 kilograme de vinete coapte, curățate și tocate grosier și fierbeți totul încă o oră, la foc mic, fără să uitați să amestecați. În ultima etapă, adăugați un borcan de bulion (500 de grame) sau, și mai bine, 2 cutii de suc de roșii sau 1 litru de suc de roșii făcut în casă. Puneți boabe de piper negru și verde, 2-3 linguri de sare mare, grunjoasă, o lingură de zahăr și câteva foi de dafin.
Fierbeți în continuare încă o oră, la foc și mai mic. Când uleiul se ridică la suprafață, e semn că zacusca e gata, dar voi nu vă luați numai după semne, puteți să și gustați. De fapt, n-o să vă puteți limita doar la atât, mai ales dacă aveți și-o pâine neagră prin apropiere. Iar dacă la început ați plâns, cu siguranță la final veți râde, sau măcar veți zâmbi.
Şi nu uitaţi că mâncarea cu suflet vine de la Farfuridi.ro !
