Poveste adevărată: "La 26 de ani sunt sătulă de muncă. Pot să-i cer iubitului să mă întrețină?"
"Sunt una dintre numeroasele românce emigrate ca să-i șteargă la fund pe bătrânii altora. Așa ne descrie presa din țară și în esență asta e"
Se spune că atâta ne pricepem să facem, dar în cazul meu nu e adevărat. Am făcut o facultate de sociologie și am crezut că asta e menirea mea: să ajut oamenii cu probleme să le depășească și să se integreze. Numai că, după șase ani de lucrat în domeniul ăsta social, aici unde sunt, dar și în România (pe durata facultății), simt că am ajuns la acel punct denumit de americani „burned out” și că vreau să ies la pensie.
O să îmi râdeți în nas și o să exclamați: deja? La 26 de ani? Am toată viața înainte, știu, e o vârstă la care trebuie să storci tot din tine și să dai lumii sau ție însăți totul, ca să te poți uita mai târziu în urmă cu satisfacția carierei împlinite. Totuși eu simt că în acest moment nu mai pot da nimic. Uneori mă simt incapabilă să-i mai dăruiesc ceva și iubitului meu, pe care de altfel îl iubesc din toată inima.
În termeni de specialitate problema mea are o explicație cât se poate de normală: venind zilnic în contact cu oameni distruși, mai mult sau mai puțin, din diverse cauze, sunt marcată, impresionată, consumată de dramele lor și psihic nu le mai pot face față. Știam despre asta de la alți colegi mai bătrâni, dar credeam că mă pot detașa suficient ca să le fac față. Se pare că n-am reușit.
Ca o primă măsură pentru sănătatea mea mintală, după mai multe luni de depresie, a fost să-mi iau un concediu nelimitat. Am anunțat la căminul de bătrâni la care lucrez aici că am niște probleme de sănătate și am decis să stau o vreme acasă, ca să mă dumiresc dacă pot trece peste asta sau nu. Prietenul meu, care este spaniol la origine, dar suntem amândoi emigrați în această țară în care locuim, are un job care-i aduce satisfacții și, deocamdată, suficienți bani ca să mă întrețină și pe mine. De aceea nu a comentat în vreun fel demisia mea. Am observat în perioada asta de luptă cu mine și cu depresia că de fapt el a fost foarte drăguț, nu m-a presat în vreun fel, dar nici nu a fost prea mămos. De fapt cred că oamenii nu prea știu cum să reacționeze față de durerile altora, așa că unii preferă să nu se amestece, considerând că la un moment dat vei trece sigur peste probleme.
O să îmi râdeți în nas și o să exclamați: deja? La 26 de ani? Am toată viața înainte, știu, e o vârstă la care trebuie să storci tot din tine și să dai lumii sau ție însăți totul, ca să te poți uita mai târziu în urmă cu satisfacția carierei împlinite. Totuși eu simt că în acest moment nu mai pot da nimic. Uneori mă simt incapabilă să-i mai dăruiesc ceva și iubitului meu, pe care de altfel îl iubesc din toată inima.
În termeni de specialitate problema mea are o explicație cât se poate de normală: venind zilnic în contact cu oameni distruși, mai mult sau mai puțin, din diverse cauze, sunt marcată, impresionată, consumată de dramele lor și psihic nu le mai pot face față. Știam despre asta de la alți colegi mai bătrâni, dar credeam că mă pot detașa suficient ca să le fac față. Se pare că n-am reușit.
Ca o primă măsură pentru sănătatea mea mintală, după mai multe luni de depresie, a fost să-mi iau un concediu nelimitat. Am anunțat la căminul de bătrâni la care lucrez aici că am niște probleme de sănătate și am decis să stau o vreme acasă, ca să mă dumiresc dacă pot trece peste asta sau nu. Prietenul meu, care este spaniol la origine, dar suntem amândoi emigrați în această țară în care locuim, are un job care-i aduce satisfacții și, deocamdată, suficienți bani ca să mă întrețină și pe mine. De aceea nu a comentat în vreun fel demisia mea. Am observat în perioada asta de luptă cu mine și cu depresia că de fapt el a fost foarte drăguț, nu m-a presat în vreun fel, dar nici nu a fost prea mămos. De fapt cred că oamenii nu prea știu cum să reacționeze față de durerile altora, așa că unii preferă să nu se amestece, considerând că la un moment dat vei trece sigur peste probleme.
Citeste in continuare
-
-
De ce nu te sună? Unde greșești și cum să schimbi situația
Dragoste & Sex · Relatii
-
-
De ce este importantă intimitatea emoțională într-o relație
Dragoste & Sex · Relatii
-
Cele mai indecente apariții ale cuplului Kanye West și Bianca Censori - FOTO
Divertisment · Vedete
-
Cât de fericită poți fi cu un nativ din Rac, în funcție de zodia ta
Horoscop · Astrologie
-
5 lucruri pe care bărbații NU le fac atunci când sunt îndrăgostiți cu adevărat
Dragoste & Sex · Relatii
1-Bine ca ai plecat la timp,altfel te contaminau cei ce ti-au scris fara sa citeasca cu atentie sau fara sa inteleaga. 2-Ai scapat de depresie (pt ca ai ajutat din tot sufletul,nu doar pt bani) 3-Daca relatia voastra e solida,ganditi-va la un copil. 4-Ai cea mai potrivita varsta pt a incepe orice.TREBUIE sa fii independenta financiar ! Nu poti ignora niciodata posibilitatea despartirii 5-Fa-ti o prietena,sau mai multe,SOCIALIZEAZA cu cei de varsta ta ! 5-Succes !-in orice ai alege,si mai scrie-ne cand simti nevoia
Da, sunt ardelean, platesc pensie la Romanica, si sanatate, si aduc bani in tara si da, mi-am facut si casa (care la Mitici se chiama"vila"). Asta nu te indreptateste sa judeci pe cei plecati de-acasa de prea mult "bine" pe care Mitici ca tine ni-l ofera.... propriul meu copil mi-l tin eu pe banii mei. Cred ca ar trebui sa-ti cauti si tu un service pe afara sa vezi cum e.
Problema este mai neagra decat este prezentata aici, daca ne raportam la cifrele vehiculate si anume ca in "diaspora" ar fi cam 3.000.000 de romani, aici este problema, ei pleaca in vest sa-i stearga la fund pe batranii de acolo, sa le ingrijeasca copiii occidentalilor, in schimb lasa in grija statului roman proprii lor copii si batrani, sa-i intretinem si sa-i ingrijim noi, "prostii "care am ramas aici... Ce, credeti ca toti "plecatii" trimit bani acasa? Aiurea, vin si isi fac vile, in special ardelenii, le fac si nu o sa le locuiesca vreodata, ne spun ca ei salveaza economia Romaniei!! Da, de unde, materialele de constructii sunt de import sau chiar daca sunt fabricate in tara, banii rezultati sunt repatriati in tarile de origine ale producatorilor. Daca a spus cineva ca ar fi cazul sa mai puna si i un ban la CAS, au sarit ca arsi, de parca batranii lor cu pensie sub 700 ron, ar platii ceva la stat, las ca ii tinem noi sanatosi, noi "prostii"!!!!
orice fiinta, femeie sau barbat...renuntand la ce e mai frumos si sarac AICI... se vinde afara....poate nu azi, maine,,,peste o luna!Dar garantez... CA-SI V-A VINDE TRUPUL SI SUFETUL... PT BANI!Nu de ata a plecat de aici?pt bani... in clipa cand a parasit tara, casa, familia, copii... DEJA ESTE SCAVA BANULUI, DECI PE ROMANESTE ...PROSTITUTIE!... NU PLAND SI NU DEPLANG PE NIMENI...DAR CU VOIA LOR SI-AU DISTRUS VIATA... ASA CA MERITA SOARTA CE SI-AU ALES-O.. altfel am fi si noi ceilalti 18. milioane.. SLUGE SEXUALE... STRAINATATII... cum au ales domniile lor!D-zeu sa le dea MINTE... si iertare!. vn
Cam asta e esenţa problemei... respectiv ”vreau să trăiesc bine, dar să fiu întreţinută”. Lucrurile se pot tranşa printr-o discuţie onestă cu iubitul. Problema e: cât de trainică e relaţia? Dacă el zice ”stai acasă, trăim doar din banii mei” şi peste un an rămâne fără job sau decide să se întoarcă la el în ţară (pot fi n motive) sau îi cade cu tronc o altă femeie?
Lasand la o parte unele comentarii acide ,nu este de condamnat faptul ca se comenteaza in necunostiinta de cauza,este foarte greu pentru orcine sa se acomodeze unui nou stil de viata,care la prima vedere pare mai bun decat in tara,referitor nivelului de trai,totusi este mult mai rau degradadant si inuman datorita faptului ca pleci din tara pentru ca salariul tau este de mizerie,desi statutul sociala pe care ti-o confera uneori fuctia postul pe care-l ocupi,dintr-o data viata te azvarle intr-o pozitie de sclav,cu capul plecat si un job umil dar de 10 ori mai bine platit decat in RO,la care tu esti nevoit sa abandonezi totul,sa sebscrii si sa semnezi o viitoare viata de calvar cu pretul pierderii integritatii umane ,plina de umilinte a dragostei de viata si fata de semeni ,si duce la starii accentuate de depresie din care unii isi revin ,ca in cazul de fata,altii ajung in coma...cum a fost cazul meu si nu m-a putut vindeca decat dragostea din sanul familiei mele,cu toate lipsurile ei,painea straina se plateste uneori cu sufletul pierdut,daca nu cu viata.In tara ta esti respectat si apreciat mai ales cand ocupi o fuctie de conducere chear daca salariul este ...nici cat al unei menajere din UE,in alte tari cand esti emgrant esti privit ca un ...paria,unde cei mai slabi devin vulnerabili in fata sortii si ori o ia razna,ori se intorc acasa.
Din nefericire, cu nesimtitii, impotentii si prostii care ne tot conduc si pe care tot ii alegem de 25 de ani nu avem alta sansa! Toti suntem expusi la a ne rata viata din cauza unui sistem putred, total ratacit. Este o adevarata drama insa nici nu avem sanse cu aceste lichele care se tot reproduc si ne otravesc viata!
as face o pauza. m-as apuca de sport. as cauta sa incep o alta facultate si sa iau o slujba usoara si placuta. intarirea relatiilor cu prietenul. din nou sport si gasirea unei pasiuni:foto,gatit,mini turism. as merge pe o facultate mai realista,tehnica sau chiar asistenta medicala.
"Prietenul" tau de fapt are familie in tara iar tu esti una din multele care le tineti de "urat"? Este de lucru si in tara draga pentru tinere ca tine in meserii mai onorabile. Sau esti una din cele ce se ascund de autoritatile romane sub identitati false pe acolo?
Sigur, ARTICOLUL DE REVISTA nu este efectiv scris de o persoana reals, dar reprezinta situatia multor tineri cu studii din Romania nevoiti sa-si caute o soarta mai buna in vest. DAR, FETELOR, acolo munciti cinstit, aici alte fete, sterg la fund alti batrani, dar fac asta cu gura proprie... Ce-ar fi sa comentam mai mult despre ele...
DACA E AIA DIN IMAGINE, O INTRETIN EU
Daca ai depasit aceasta stare este bine. Ar trebui sa fii fericita si sa ii multumesti Domnului ca ai un iubit intelegator. Ar trebui sa iti incarci bateriile de la aceasta situatie fericita a ta si sa te intorci la batranii tai sa le daruiesti din bucuria vietii tale. Ar trebui sa iti propui perioade de recuperare cu libere de maxim o saptamana dupa o perioada proprie dupa care te simti epuizata. Ar trebui sa iti organizezi mai bine timpul si activitatile si sa nu te mai complaci in situatia de intretinuta. Nu asta a fost scopul initial al carierei tale. Ar trebui ... Dar macar incearca ...
De ce esti atit de demoralizata ? Gindeste-te la femeile din Romania, care presteaza aceeasi munca in caminele de batrini de aici, pe un salariu de kkt, in niste conditii inumane, atit pentru ele, cit si pentru cei de care au grija ! Fa paralela , iar depresia iti va trece de la sine ...
Cheama-l pe Iohannis sa te-ajute, ca banuiesc ca l-ai votat "ca sa ne mearga noua, celor din tara, mai bine" sau incearca sa dai lovitura cu o lucrare gen "Impactul social al bucilor de octogenar britanic unse cu rahat tot la 5 ore"
Stai linistita, asa cum ai reusit sa depasesti depresia vei reusi si in continuare, doar nu intra in panica, fii calma si lucida. Se poate si mult mai rau decat asa. Si nu citi ceea ce au scris unii handicapati mintali care au venit cu injuraturi si insulte ca sa arate ce pot face unii romani cu libertatea de exprimare. Numai bine.
Articol inventat. Un om cu problemele astea are nevoie de psihiatru nu de sfaturi. Adică nu are toate ţiglele pe casă, vorba aia. Păi adică logic că urăşte şi să facă mâncare în casă şi să facă curăţenie. Că dacă i-ar place ar căuta să lucreze într-un restaurant sau cofetărie. Adică nu ştie decât să stea cu cracii în sus?! Şi eu nu am auzit în ultimii 20 de ani ca un student la sociologie să aibă un serviciu, dar ea a lucrat. Băi mă laşi! Şi cea care a scris articolul este fană Julio Inglesis de a pus iubit spaniol. Bă spaniolii sunt mici şi urâţi, iar cea din foto arată în ciuda pooli. Totuşi dacă ar exista aşa ceva, adică persoana din articol ar fi reală, sfatul meu este, urgent un control psihiatric. Poate să meargă şi autoarea articolului la o adică că nu i-ar strica. Are creierul spălat de sistem. Şi vă mai zic ceva, un om normal la cap îşi alege o meserie şi atunci când o face, o face că îi dă satisfacţii. Adică de eşti sociolog, mi se pare normal să ai satisfacţia muncii că vindeci depresia unui semen şi trăieşti cu această bucurie, nu te apuci să plângi împreună cu el şi te încarci cu problemele lui. Asta dacă eşti sănătos la cap. Dacă eşti un stupid people(sic), normal că plângi lângă el.
ai putea sa predai, lucrul cu copiii de orice virsta e mult mai satisfacator. incearca sa predai o alta limba, engleza e foarte bine platita in Italia.
Ruptilor, comentati aiurea pe o fata care n-avea de ales, ma pis pe faculta voastra, sudisti si rupti ai Europei. Faceti gargara cu 400 de euro salar in tara asta de 2 lei, cand un rupt din tara Vestica, face banii aia in 5 zile. Milogi vorbiti in nestire de cauza. Ruptilor!
Apuca-te repede de o facultate ! In frumasa tzara a celor pt care muncesti, diplomele sunt foarte apreciate si se dau salarii uriase, daca ai asa ceva si mai ai si inteligentza pe deasupra. Numai ca cei de acolo sunt o natzie de dobitoci care fac inpemparsi pana pe la 10 ani si apoi incep iar cu pempersii pe la 65 de ani ... Am auzit ca de acum nici scrisul de mana nu va mai fi obligatoriu pentru locuitorii acelei tzari de necredinciosi. Esti o savanta fatza de femeile de acolo si trebuie sa fii constienta de asta. Incepe repede o facultate, medicina ar fi indicata pt tine, sau ceva asemanator ... si profita cat mai mult de ajutorul prietenului tau pt ca-l meritzi ... Te pupa tatal unei romance care a facut greseala sa se intoarca in tzara hotzilor ...
acum comentez comentariile.. allege altceva .. picteaza sua.. pai si ce mananci in timpul asta??? pana vinzi picturile, rasadurile etc.. am 26 de ani si am muncit 6 ani dar am facut o facultate.. sa ajut social..(pai este mai usor sa inveti sa dai din gura si sa servesti social decat sa inveti sa faci ceva ...productive, si oricum in Romania mai recent doctori/dottorre, licentiate si masterati ies pe banda rulanta dar nu stiu table inmultirii sau limba romana, toti vor sa ajunga VIP/uri (curve de LUX) si au doar relatii /cateva pe an in fiecare AN, si pretentia sa nu munceasca la munca de JOS.. pai sa va spun eu cum sta treaba vorba unuia pe timpul meu.. nu muncesti - NU MANANCI, daca nu poti - te ajutam, daca nu vrei te obligam... si din aceste invataminte mai retine... vrei nu vrei, bei Grigore aghiasma..si munca inobileaza... iar ultimul exemplu o printesa englezoaica mama viitorului rege al angliei a murit intr-un Mercedes/accident si au scris ziarele si mai scriu dar in acelasi timp a murit MAICA TEREZA (declarata sfanta ca a ajutat oamenii din mai multe tari si mai ales INDIA) de care nu s-a scris mai nimic. aceasta este problema tineretului/westului de azi si maine POATE.