Suntem căsătoriți de doi ani și eu sunt a treia soție pentru el. Știu, toți prietenii mei mi-au zis că nu voi fi nici ultima, chiar dacă el zice că „a treia e cu noroc”, dar eu îl iubesc și pentru mine asta e tot ce contează.

Sau mai exact asta era tot ce conta, pentru că acum pare că nu-mi mai e suficient. Diferența de vârstă dintre noi e destul de mare, el are 40, iar eu abia 25, totuși deocamdată nu se simte. Dimpotrivă, aș zice.

Soțul meu e foarte energic, de multe ori mă epuizează cu energia lui și cu dorința de a face tot felul de chestii. Așa că în ultima vreme am început să mai sar din activitățile comune și așa am ajuns să avem destul de mult timp pe care-l petrecem separat. El e plecat ca să facă sport și tot felul de activități în aer liber, eu sunt mai casnică și prefer să-l aștept acasă.

Într-una din aceste ocazii, eram singură acasă și peste noapte, n-am avut ce face și m-am apucat să cotrobăi prin lucrurile lui. Nu știu dacă aveam exact în cap ce caut, dar am început într-o doară, să reorganizez dulapul și am ajuns să cotrobăi, efectiv. Nu-l bănuiam de nimic, nu aveam vreo nemulțumire, doar că îmi imaginam că istoria lui e mai bogată decât a mea și cu siguranță aveam să găsesc ceva.

Și am găsit. O casetă video veche, pe care era înregistrat el făcând dragoste cu una dintre fostele lui soții. Cu prima mai exact, pentru că despre ea știam și eu că a iubit-o cel mai mult. Evident că m-am uitat. Până la capăt și de alte câteva ori în seara aia. Însă cu ce am rămas la final? Cu senzația că eu pentru el nu însemn ce a înseamnat acea femeie.

Ea a fost prima lui dragoste adevărată și modul în care făcea dragoste cu ea spunea asta prin toți porii. Cu mine nu a fost niciodată așa, nu m-a privit niciodată așa, cu mine nu este el, cel din acea înregistrare. Deși aș fi zis că și pe mine mă iubește, pentru că doar s-a căsătorit cu mine și mi-a demonstrat de câteva ori că ține la mine. Dar mă întreb dacă e dragoste sau... e ceva ce simți pentru o femeie mult mai tânără decât tine și cu care ești pentru că e ca un trofeu.

Poate că îmi fac rău singură acum, gândind toate astea și întrebându-mă dacă mă iubește sau nu. Dar e cert că de când am văzut acea înregistrare nu mă mai simt deloc confortabil în căsnicia mea și mi se pare tot mai probabil că nu voi fi ultima lui soție. Toate avem probabil ambiții absurde de genul ăsta... Sunt geloasă pe fosta lui soție, deși știu foarte bine că relația lor s-a terminat cum nu se poate mai urât și că el nu se mai gândește la ea. Totuși, de ce o fi păstrat caseta aia? S-o mai uita la ea din când în când?

Ce am văzut acolo mă face să cred și că el nu se va mai iubi niciodată cu altă femeie la fel ca și cu ea. Pentru că nu mai poate sau nu mai vrea. Sau cine știe, poate că nu mi există alta ca ea.

Sunt un pic dezamăgită și de mine – că m-a mâncat în fund să cotrobăi și să dau peste caseta aia – dar și de faptul că nu sunt capabilă să stârnesc și eu în el același gen de pasiune, ca și ea. Nu sunt suficient de femeie pentru el. Nu știu încotro s-o apuc acum. E clar că nu-i pot spune lui ce am văzut și ce simt, dar nu știu cum să trec peste asta. Și cum să fac în așa fel încât gelozia asta absurdă să nu-mi macine relația cu el. Ce mă sfătuiți?

Nota redacţiei. Această poveste este adevărată. Subiectele sunt alese în urma mesajelor trimise la redacţie sau a problemelor ridicate de cititoarele eva.ro pe forumul site-ului. Numele personajelor au fost schimbate din motive ce ţin de protejarea intimităţii celor implicaţi.
Vă rugăm, dacă aţi trecut printr-o experienţă de viaţă puternică şi exemplară şi credeţi că merită să o împărtăşiţi cu cititoarele noastre, scrieţi-ne pe adresa redactie@eva.ro.