Am 21 de ani şi sunt prietenă cu Marian de un an. Nu am făcut până acum dragoste. În primele luni nu am vrut eu, pentru că nu aveam încredere cum va merge relaţia, apoi cumva nu s-a mai pus problema. El a fost plecat din oraş pentru câteva luni, cu treburi ale familiei lui, iar când a venit a fost aşa, brusc, decis să ne căsătorim.

Am 21 de ani şi sunt prietenă cu Marian de un an. Nu am făcut până acum dragoste. În primele luni nu am vrut eu, pentru că nu aveam încredere cum va merge relaţia, apoi cumva nu s-a mai pus problema. El a fost plecat din oraş pentru câteva luni, cu treburi ale familiei lui, iar când a venit a fost aşa, brusc, decis să ne căsătorim. Că i-a fost dor de mine, că şi-a dat seama în lunile alea că mă iubeşte, şi m-a întrebat direct dacă eu am mai fost cu cineva până atunci. Şi i-am spus adevărul. Că am mai fost cu un singur băiat, în liceu, dar că de când sunt prietena lui nu am fost cu nimeni.

Atunci a fost un pic nemulţumit de situaţie, a plecat val vârtej şi după câteva zile când ne-am întâlnit din nou a venit cu o chestie incredibilă: el vrea ca eu să-mi fac operaţie de reconstrucţie a himenului. Zice că nu ne putem căsători altfel, pentru că am face nunta la părinţii lui la ţară şi acolo încă se respectă tradiţiile. Mireasa trebuie să fie fată mare şi să demonstreze asta.

Prima dată când mi-a zis am râs şi am crezut că glumeşte. Dar apoi m-am speriat când am văzut că încearcă să mă dezbrace, spunând că acum dacă tot sunt începută putem să facem dragoste, că oricum o să-l cos la loc. Himenul. Am fost şocată. Mi se părea că totul e ca la piaţă, şi că el nu face decât să calculeze alternativele. Îmi vorbea despre câţi bani am putea strânge făcând nunta în satul lui, unde părinţii sunt bogaţi şi rudele sunt cu dare de mână. Mă uitam la el şi nu-mi venea să cred că e un om care trăieşte în secolul ăsta. Şi are numai 25 de ani. L-am respins şi i-am zis că am nevoie de timp ca să mă gândesc la toată situaţia. De atunci, de fiecare dată când ne vedem parcă e obsedat de himenul meu. Pe de-o parte mă presează să facem sex, şi pe de altă parte să îi spun dacă îmi fac operaţia aia. S-a şi interesat unde se poate face şi cât ar costa. Însă eu am început să am dubii, de unde chiar şi eu îmi doream s-o facem, când s-a întors el, şi era aşa pornit să mă iubească.

Chestia e că nu ştiu cum să reacţionez la situaţia asta. Pe de-o parte Marian îmi plăcea până acum, e un băiat mişto, arată foarte bine şi are o situaţie materială bună. Toate prietenele mele mă invidiază pentru că „am pus mâna e el”. Dar mi se pare şi că e cam încuiat la faza cu fecioria, de parcă ar fi tata, nu un băiat de vârsta mea. Iar a doua problemă este asta, că părinţii mei nu ştiu că eu nu mai sunt virgină, şi nu cred că aş putea să trec printr-o procedură chirurgicală aşa de sensibilă fără ca ei să ştie. Şi la momentul ăsta nu ştiu ce ar fi mai rău, să afle mama şi tata că am făcut sex sau să nu vrea Marian să se însoare cu mine, pentru că nu voi avea ce pată de sânge să arăt pe cearceaf în noaptea nunţii.

E drept că îmi doresc să mă mărit, îmi surâde şi ideea de a avea un soţ chipeş şi cu bani, dar nu-mi vine să cred că totul stă atârnat de prostia asta cu himenul. Iar câteodată mă gândesc că ce mare lucru, o fac şi gata, el plăteşte, e ca şi când ar comanda un fel anume de mâncare. După ce bifăm nunta şi le arătăm tuturor ce vor să vadă, ne vedem de viaţă. Dar dacă apoi o să vrea şi alte tâmpenii, dacă într-adevăr chestia asta de acum ar trebui să fie un semn să nu merg mai departe cu el? Nu ştiu ce cale să aleg ca să împac pe toată lumea.

Nota redacţiei. Această poveste este adevărată. Subiectele sunt alese în urma mesajelor trimise la redacţie sau a problemelor ridicate de cititoarele eva.ro pe forumul site-ului. Numele personajelor au fost schimbate din motive ce ţin de protejarea intimităţii celor implicaţi.
Vă rugăm, dacă aţi trecut printr-o experienţă de viaţă puternică şi exemplară şi credeţi că merită să o împărtăşiţi cu cititoarele noastre, scrieţi-ne pe adresa redactie@eva.ro.