
Cum faci fata infidelitatii sotului?
Relatiile extraconjugale reprezinta una dintre problemele majore cu care se confrunta orice cuplu. Cand sotul are o astfel de relatie, sotia simte nevoia sa isi confrunte adversara, chiar daca...
Relatiile extraconjugale reprezinta una dintre problemele majore cu care se confrunta orice cuplu. Cand sotul are o astfel de relatie, sotia simte nevoia sa isi confrunte adversara, chiar daca nu are prea multe informatii. In acelasi timp, sotul se simte obligat sa aplaneze viitorul conflict. Desi stie ca este vinovat, situatia in care se afla nu este dintre cele mai fericite. Are de ales intre sotie si cea cu care si-a inselat sotia. A te confrunta cu "cealalta femeie" este un proces delicat, care trebuie rezolvat intr-o maniera amiabila pentru a avea rezultatele scontate. In momentul in care au aflat ca sotul lor le insala, unele femei simt nevoia sa se razbune. Cea mai des intalnita situatie este aceea de a contacta persoana respectiva si de a-i cere sa renunte la aventura pe care o are cu sotul sau. Este acesta solutie una dintre cele mai eficiente? In urma unor studii de caz, cercetatorii psihologi americani au enuntat sase modalitati prin care o femeie poate solutiona problema infidelitatii, printr-o maniera mult mai diplomata si mai eficienta: 1. Infidelitatea sotului: Nu judeca pana nu esti sigura ca sotul tau te insalaInainte sa judeci femeia cu care sotul tau are o aventura, asigura-te ca stii despre ce este vorba, ca stii sigur cum stau lucrurile. Ia in calcul si posibiliatea ca, pentru a evita consecintele, sotul tau sa fi mintit spunand ca nu este casatorit. Chiar daca ea a fost cea care l-a sedus, are dreptul sa raspunda pentru faptele sale. Cum probabil evenimetele te-au luat prin surpindere si nu ai avut timp sa reflectezi asupra situatiei, inainte de a te confrunta cu celalata femeie, incearca sa ai in prealabil o discutie cu sotul tau. Cu cat cunosti mai bine situatia cu atat iti va fi mai usor sa ai o discutie. Incearca, de asemenea, sa judeci rational si sa te pui si in situatia celeilalte persoane. 2. Infidelitatea sotului: Alege o cale eficienta de comunicareSunt nenumarate moduri de a aborda problema, in momentul in care ai aflat ca sotul tau are o relatie extra-conjugala. Potrivit specialistilor cea mai eficienta modalitate de a discuta cu o persoana in cauza este aceea de a te intalni fata in fata. Iata si cateva dintre motive: o poti vedea cum este in realitate;ii dai ocazia sa vada "sotia reala";ii poti observa gesturile si miscarile care pot sa fie sau nu in concordanta cu ceea zice;ai posibilitatea sa observi semne in urma carora sa iti dai seama daca minte sau nu.
Intalnirea dintre tine si cealalata femeie, poate fi afectata de anumite obstacole, dar poate fi si foarte benefica. Daca totusi ai decis sa te intalnesti cu "ea" personal, de preferat ar fi sa fie un loc public. Ar fi bine ca un prieten sau o prietena sa fie in zona in caz ca discutia capata un ton violent. 3. Infidelitatea sotului: Decide-te daca ii spui sau nu sotuluiChiar daca sotul tau iti spune despre aventura sa, ai posibilitatea sa decizi daca ii vei spune sau nu despre viitoarea ta intalnire. Daca ii vei spune, probabil va incerca sa opreasca acesta intalnire sau, de ce nu, sa mearga cu tine sa clarifice lucrurile.
Intalnirea dintre tine si cealalata femeie, poate fi afectata de anumite obstacole, dar poate fi si foarte benefica. Daca totusi ai decis sa te intalnesti cu "ea" personal, de preferat ar fi sa fie un loc public. Ar fi bine ca un prieten sau o prietena sa fie in zona in caz ca discutia capata un ton violent. 3. Infidelitatea sotului: Decide-te daca ii spui sau nu sotuluiChiar daca sotul tau iti spune despre aventura sa, ai posibilitatea sa decizi daca ii vei spune sau nu despre viitoarea ta intalnire. Daca ii vei spune, probabil va incerca sa opreasca acesta intalnire sau, de ce nu, sa mearga cu tine sa clarifice lucrurile.
Scumpelor! Vă voi scrie despre femeia care este înșelată de partener în timpul sarcinii. Psihologii consideră că bărbatul (care își înșeală partenera într-o astfel de perioadă) are probleme de stimă de sine scăzută și este nesigur pe masculinitatea sa. Stim că oamenii au ambele energii și cea masculină și cea feminină dar în diverse procente. Bărbații au mai multă energie masculină, dar au și feminină. Femeile au mai puțină energie masculină și mai multă feminină. Paternitatea este considerată de specialiști un fel de maternitate adică bărbatul care devine tată va fi patern (adică tot un fel de mamă)! Dacă un bărbat are probleme și este nesigur pe masculinitatea sa atunci ,în timpul sarcinii partenerei, această nesiguranță va crește și mai mul t pentru că se pregătește să devină tată, adică un fel de mamă!!! Vă doresc să nu vă enervați și mai mult când citiți aceste rânduri. Să nu credeți că țin partea bărbaților.Am fost și eu înșelată și nu o dată (am 4 copii)! Am încercat să înțeleg ce se întâmpă folosindu-mă atât de școala vieții cât și de studii de profil. Mai sunt și alte etape dificile: este criza bărbatului în preajma vârstei de 50 de ani. Sunt crize în relație și din 5 în 5 ani. Uneori poate apărea rutina și plictiseala. În plus, nici noi, femeile, nu suntem scutite de problemele noastre. Dacă o relație se bazează doar pe iubire nu e cel mai bun lucru. Partenerii au nevoie să se cunoască bine. Să fie compatibili, să fie prieteni. Prietenia le va sări mereu în ajutor în situațiile de criză. Dacă într-o relație aflată în criză cei doi își vor permite să nu se respecte reciproc sau unul dintre ei va permite celuilalt să nu-l respecte...atunci ce pretenție mai poți să ai de la o astfel de relație? Vă doresc numai bine!
Am 27 de ani si, in mai putin de 2 luni, voi naste primul nostru copil. In decembrie am aflat ca sotul meu isi trimitea sms-uri si vorbea indelung la telefon, de 3 luni si jumatate, cu o femeie casatorita, mai mare decat mine cu 10 ani si care are si doi copii. Desi a negat totul la inceput, timpul mi-a aratat ca aproape tot ce am gandit si aproape tot ce i-am atribuit a fost adevarat. De fiecare data imi spunea sa uit, sa il iert pentru ca va renunta la ea. La un moment dat, a spus chiar si faptul ca: "daca eu mai fac, inseamna ca sunt un handicapat, ca eu nu am inteles rostul familiei, rostul vietii". Si a comis-o din nou: am descoperit exact acum o saptamana un mesaj catre ea in care ii declara dragostea lui profunda si ca nu poate renunta la ea. Desi, in 6 ani de relatie am primit mii de sms-uri de dragoste de la el parca nici unul nu se compara cu acesta. I-am spus ca il parasesc si m-a implorat in genunchi, plangand, ca nu poate trai fara mine si fara copil. Si asa si este. Imi este teama ca daca il voi parasi, va face o prostie, iar eu nu voi putea trai cu gandul asta. Am hotarat sa dau o noua sansa pentru a nu stiu cata oara. La doua zile a sunat-o din nou si am aflat. M-a implorat asa cum niciodata nu a facut-o: a plans enorm rugandu-se de mine sa nu plec. Si acum mi se rupe sufletul cand imi amintesc chipul lui de copil indurerat. Parintii lui nu stiu si nici prietenii, doar doua prietene carora m-am destainuit pentru ca nu puteam indura. Simteam nevoia sa vorbesc cu cineva. Stiu ca ai lui, oameni care pun pret de familie, ar fi la fel de indurerati atat pentru un potential divort cat si pentru ceea ce a facut. Ar fi foarte, foarte, foarte suparati pe el. As vrea sa il ajut cumva sa nu isi strice viata pentru o p----, dar cred ca doar el se poate ajuta. Eu nu am plecat din prima ci am dat mai multe sanse casniciei noastre chiar daca nici eu nu mai sunt om de cand am descoperit. Lumea mea s-a prabusit de atunci. Ce e dureros e faptul ca nici nu apucam sa imi revin bine si poc, mai descopeream ceva care ma punea iar la pamant, o alta urma ca el inca mai pastreaza legatura cu ea, urmata de o noua impacare a noastra. El este singurul barbat din viata mea. Nu l-am inselat sub nicio forma in toti acesti ani. Mi-as da sufletul pentru el. Nu sunt nici urata, nici proasta, nici puturoasa si m-am straduit sa fiu si, cum se spune, "curva-n pat". E drept ca in momentele noastre de cearta, l-am jignit si asta nu pot sa mi-o iert si regret amarnic, dar, de cand am aflat ce a facut, gandindu-ma ca este si vina mea si temandu-ma sa nu-l pierd, m-am schimbat. Mi-am dat seama ca a fost o greseala din partea mea si am indreptat-o. El nu. Chiar daca au astfel de femei acasa, da, multi barbati nu se pot abtine sa nu insele. Nu conteaza cum arata si ce face sotia, nu conteaza cum arata si ce face amanta, daca au infidelitatea in sange, o vor face, tineti minte!!!!!! Am realizat ca nu putem schimba ceea ce suntem. Eu nu sunt facuta sa insel, nu voi insela niciodata, dar el o va mai comite. E doar o chestiune de timp, atat. Chiar daca spune ca ma iubeste enorm, de multe ori trebuie sa dovedesti si el mi-a dovedit ca in aceasta perioada a iubit-o pe ea mai mult decat pe mine si pe copil. Nu l-au facut sa renunte nici faptul ca am ramas insarcinata, ca am aflat despre cel mic ca ar avea o problema de sanatate, lacrimile mele si implicit suferinta pe care i-o provoc copilului prin starea mea deplorabila, nici promisiunile lui, nici teama ca le-as putea spune parintilor (rusinea si durerea lor) nimic. Dragostea pentru mine si faptul ca vom avea un copil pe care si-l doreste, au atarnat mai putin decat ceea ce a simtit/simte pentru ea. In urma cu doua zile i-am acordat a nu stiu cata sansa. Se enerveaza cand ma vede ca plang si imi cere sa nu mai sufar, imi spune ca va fi bine, ca trebuie sa refacem amandoi relatia. Voi stiti ca nu se poate sa nu plangi si sa nu iti faci ganduri. De data asta va fi ultima data. Nu mi-e frica sa traiesc singura. De fapt, voi avea copilul si asta ma va ajuta pentru inceput. Sper doar ca Dumnezeu sa imi dea un copil sanatos dupa cate lacrimi am varsat, dupa atatea nopti in care am adormit langa el plangand si dimineti incepute devreme la fel, dupa cata supararae si durere am strans in aceste luni. Imi pare rau ca s-a intamplat chiar acum. As fi vrut sa sufar doar eu nu si copilul din mine. Stiu ca ii fac rau, dar nu pot sa nu plang. Nu a trecut zi fara sa vars lacrimi. Dupa cum spuneam asta va fi ultima data. Stiu ca binele pe care i-l pot face este sa il parasesc desi el nu crede asta. Abia atunci va constientiza cu adevarat greseala pe care a facut-o si, in momentul in care isi va intemeia o noua familie, nu va mai gresi pentru ca isi va aminti suferinta. Prefer sa traiesc singura, sa fiu linistita, sa ma bucur de viata asa cum se poate bucura orice om singur. Poate ca nu voi fi implinita, dar stiu ca nu traiesc langa un om care ma minte. Nu pot sa nu ma gandesc, atunci cand ma saruta, ca a mai sarutat pe altcineva sau cand vom face dragoste, nu voi putea sa nu ma gandesc cum se iubea cu altcineva (chiar daca nu am nicio dovada). Am sunat-o si pe ea de cateva ori. A negat mereu si si-a cerut scuze. Degeaba, mai ales ca a avut sansa sa indrepte situatia asta si nu a facut-o inca de cand am sunat-o prima data. Multumesc lui Dumnezeu, Caruia m-am rugat sa aflu adevarul, ca m-a ajutat! Stiu ca m-a ajutat si pentru dragostea mea sincera de care am dat dovada in casnicia asta. Chiar daca adevarul e foarte dureros, cred ca este mai bine asa. Fetelor, parerea mea este ca nu trebuie sa ramaneti doar de dragul copiilor: copiii vor pleca, isi vor face propriile familii. Nici daca traim singuri nu este o bucurie, dar nici sa traiesti langa un astfel de om nu veti fi fericite. Dati o sansa, doua, trei poate chiar patru sau cinci, dar nu la nesfarsit. Eu, personal, prefer o fericire marunta, dar sincera. Adevarul este ca, daca ar mai fi si fidel, ar fi aproape sotul pe care si l-ar dori orice femeie: ma ajuta in casa, ma alinta, este haios, nu-mi interzice sa ies cu fetele, imi face cadouri, imi aduce flori, nu ma bate, nu face rau cand bea (decat daca iti gasesti atunci vreun motiv de cearta :D). Are si defecte, dar in mare parte este un sot foarte bun.......daca nu ar insela. Ma gandeam ca ne vom desparti intr-o zi, dar sa ma insele.......era ultimul lucru la care m-as fi gandit. Venitul nostru lunar, dupa ce scadem ratele, ramane laolalta de 1300 de lei din care traim si platim facturi. Nu-mi pasa de bani. Nu am vrut decat dragostea lui sincera, atat.
nu ma confrunt ,am demnitate ,am coloana vertebrala. sotul nu este un bun dobindit . daca crede ca alta este mai ok .atunci pa si la gara! a ales . nu ma dau cu fundul de pamint.nu bocesc in disperare, fiecare sa stea cu cine se simnte bine!de cesa ne chinuim reciproc.
omulse naste cu personalitatea lui! nu putem ingradi emotile, starile pe care le traieste. nimeni nu este proprietate nimanui. da este adevarat are niste obligati fata de copi ,si atit.(pina zboara).nu poti cere nimanui sa stea cu tine obligat .ca tu doresti asta.tot asa nu doresteel sa mai stea cu tine. si atunci care e viata. sa jucam teatru ca totul e ok. pe cine mintim?tot pe noi.
am 47 de ani si va compatimesc pe toate femeile si mamele care ati trecut prin ceea ce nu ar fi trebuit sa treceti odata ce ati jurat in bine si rau alaturi de cel ce ati avut incredere si la-ti iubit dar la inceput pana e sita noua totul e perfect asa mi sa intamplat si mie am fost inselata din primele luni de casatorie si am ajuns in al 30 lea an am 2 copii si un nepotel si traiesc si azi aceasi infidelitate din partea sotului meu e sofer de tir si nu numai ca ma inseala cu toate nespalatele ci se si fotografiaza si filmeaza cu ele chiar si atunci cand fac scene erotice la care iti vine sa vomezi mie si mie fffff greu si ma doare enorm dar trag speranta ca intr-o zi va plati si va plati cu varf si indesat la toata umilinta ce eu am fost pusa sa o primesc din partea lui mi-am vazut de casa de copiii de o soacra bolnava la pat de un cumnat handicapat care si azi traieste si va trai ca asa mie dat sa trag si plus de asta am crescut orfana de parinti cu inca 3 frati in carca dar dzeu e mare si bun ma pus la incercari uriase si mam rugat tot lui sa ma ajute sa trec peste toate si sa- mi lumineze mintea pe toate va inteleg pe fiecare cu durerea ei dar numa dzeu ne poate judeca si vom plati mai devreme sau mai tarziu dupa faptele noastre sotul meu acu de o sapt mia jurat credinta la sfanta cruce lui arsenie boca la manastirea de la prislop din tara hategului pe evanghelia de la manastirea izvorul tamaduirii si tot nu mai am incredere in el dar il iubesc am 30 de ani cu el si am trecut peste foarte multe greutati si i-am fost alaturi el a uitat eu nu atunci cand are probleme sau necazuri nu sar in ajutor darnicele de amante sau stricatele cu care isi mananca banii e tot fam alaturi am tot iertat si nu stiu pana cand cu toate ca puteam sa imi insel si eu sotul de nnn ori dar am zis ca eu nu o sa fiu buda nimanui sau sa ma arate cu degetul cineva si azi oarecum imi pare rau ca nu am facut-o poate aveam omenie si respect in fata lui dar cine stie poate nici azi nici maine nu e tarziu desi se zice ca arma prostului e razbunarea cu atatea doveziin fata cate am si zice ca sunt prostii ca nu stie ce a facut si etc credeti-ma il urasc din suflet dar totodata imi este si drag eu ce sa fac acum raman cu ce v-m scris si cam atat mi- eliberat un pic din partea negativa ce mia dat-o el ca altceva nu si cum bine zice o vb din batrani ;;pe caine clisa nu faci' asta asa e va doresc tuturor femeilor inselate sa treceti cu bine peste problemele voaste si tre sa-i rasplatim cu aceasi moneda sa vedem ei cum se vor simti bafta tuturor
Dar ce faci cand amanta este chiar nepoata ta de sange, adica fiica fratelui meu? Traiesc vremuri grele dupa 25 ani de casnicie in care am crezut ca totul este perfect sau aproape perfect. Sotul meu de 49 ani (eu am 47) s-a indragostit de nepoata mea de 20 ani, pe care am primit-o in casa mea , a dormit in casa mea, a mancat si s-a imbracat cu hainele mele, am tratat-o ca pe copilul meu , ba chiar mai mult. Noi avem o fiica de 24 ani (adica fete sunt verisoare bune...). Am trait 7 luni cu ideea ca sotul meu perfect este stresat si are probleme cu afacerile si de aceea este irascibil si nu ne prea da atentie, pana cand o intamplare a facut sa descopar realitatea infecta (nepoata nu mai locuia la noi), dar ei se iubeau nespus. In momentu in care eu si fiica noastra i-am pus dovezile pe masa, n-a negat ba mai mult ne-a spus ca ne paraseste pentru ca el este in lumea lui si se simte bine . Sunt daramata, nici macar familiei mele nu pot spune (mama, tata, frate). Suntem ca doua carpe (eu si fiica mea) Cu ce amanta sa ma lupt? Sa ma confrunt cu fiica fratelui meu?
AM AFLAT CA MA INSELAT SOTUL SI NU STIU CE SA FAC . EL SPUNE IA ALTCEVA, MA TERMINAT SUFLETESTE.IMI SPUNE CA MA IUBESTE
am citit comentariile nimic nu poate inlocui durerea pricinuita. am 26 ani de casnicie, doi copii mari (25 respectiv 23 ani) ce pot spune cand vezi ca sotul te inseala ne a fugarit de acasa simt un gol imens nu am cuvinte dupa atatia ani iti dai seama ca de fapt nu l cunosti . nu vrea sa auda de copii lui si asta e cel mai dureros lucru. ar fi multe de spus dar se mai poate rezolva ceva? si daca o cunosc pe amanta ce rezolv?
Aceastä persoana in loc sä-si vadä de ce a mai rämas din familia ei distruge cäsnicia prietenilor mei.
Buna fetelor,printr-un caz asemanator am trecut si eu din pacate,dar ceea ce m-a durut mai tare , nu a fost faptul ca am fost inselata(probabil ca a fost si vina mea un pic) ci faptul ca amanta nu -mi dadea pace! M-a terorizat psihic pentru o buna perioada de timp! Nici nu stiam cine e,si nici acum nu ma intereseaza,ii stiu doar numele! Ce a vrut fiinta asta de la mine,nu pot sa stiu! Dar cum D-zeu nu uita niciodata,a primit ceea ce merita! Oare cu atatia barbati necasatoriti l-a gasit tocmai pe al meu? In concluzie ,era o muritoare de foame,si practic l-a mancat de bani( pentru aventurile amoroase ,era platita ,cred.....) Dar ce mai conteaza,important e ca in final barbatul sa se trezeasca si sa-si asume culpa,si sa mearga mai departe.Din experienta asta s-au invatat multe! Sper sa va fie de folos si va doresc numai bine.
Cind descoperi dupa 20 de ani de casnicie, ca sotul are o relatie "stabila" cu alta, de ceva timp, ajungi sa ai toate sentimentele si starile posibile. Cum le depasesti?? Eu una, dupa doi ani, inca sufar, inca am depresii legate de situatia prin care am fost obligata sa trec... Iar .... ea??? E cit se poate de ok. Pina la urma va trece cumva?
As vrea din start sa plecam cu ideea ca inselam si unii si altii, la fel de usor si din varii motive. Nu exista procent fix, nu sunt retete de fidelitate. Prima gresala este ca incercati sa iertati barbatul si pedepsiti amanta! E cea mai stupida judecata pe care o pot afla de la femei! Barbatul este capul rautatilor, el face pasi, nu vine amanta la el, asa, tam nisam! A doua ca o dati pe epilare, sa arat bine,, bla bla, astea sunt doar povesti! Daca vrea sa insele, si femeia si barbatul o fac la fel de nonsalant, nu conteaza ca stau in pat cu top modele! E naspa sa constati insa ca barbatul iubit este bisexual, ca te imparte cu un barbat!~
Imi iubesc sotul enorm, am indurat atatea si nu pot sa spun acelasi lucru despre el suntem impreuna de aproximativ 8 ani,ieri l-am prins cand cauta mesaje de iubire pe net, pentru a trimite prin telefon celei pe care o iubeste, mie nu mi-a scris niciodata un mesaj de dragoste, cat de mult il iubesc parca atat de mult il urasc, binenteles ca nu recunoaste si nici nu cred ca ar recunoaste vreodata ca exista o alta, nu a recunoscut niciodata nimic
am citit ce ati scris aici si fiecare are o poveste grea care ramane mult timp cu urme s=in suflet,de aici pleaca neincrederea in sot,eu sunt casatorita de 7ani jumate,avem un baietel de aproape 4 ani si am aceasi poveste ca si a voastra,noi avem un salon de infrumusetare,datorita meseriei sunt foarte mult la servici dar am incercat sa nu imi negrizez si casa sai familia,de aranjat sunt aranjata,epilata,machiata...mancarea era zilnic facuta,zilnic calcam ,hainele ce erau uscate,nu ma pun seara in pat pana nu spal toti papuci si nu spal toata casa in patru labe,copilul este la gradinita seara cand ajung acasa ma ocup si de copil, de sot la fel am incercat sa ma ocup,venea la mine la servici sii ii spuneam sa mearga si el cu baietii la fotbal la tenis sau sa mai iasa caci el chiar nu era cu plecatul dar ma gandeam sa nu fie tot singur,pana acum un an am crezut caci am o casnicie si o viata perfecta pana cand a inceput chiar sa mearga la fotbal sau cel putin asa stiam eu,de la fotbal la un suc o bere,acolo vreau sa cred ca mergea,pana cand eu ocupata fiinde cu serviciul,pentru ca sunt si lector la o scoala si mereu pe fuga nu aveam timp sa ma gandesc ca sotul meu nu e acelasi si uneori chiar daca era ceva credeam caci mi se pare,prima oara am inceput sa imi dau seama caci nu mai veneau facutrile de telefon acasa ..ciudat,apoi a inceput sa nu mai aiba rabdare cu copilul,apoi duminica nu mai mergem la cafea cu prietenii,apoi sa vb tot mai urat pana cand intr-o noapte fiind la un botez si noi fiind nasi el era tot afara la telefon,vb noaptea l-am intrebat cu cine.bineinteles cu un prieten...ciudat,apoi am gasit un mesaj in telefon...bineinteles era greseala...am incercat sa cred apoi luni de zile nu am mai dat nimic de banuit doar ca era vesnic nervos si agitat ,pe cand nici nu ma asteptam am gasit pe un telefon vechi de-a lui pe adresa de mail...o alta adresa de mail de care eu nu stiam cateva mailuri bineinteles de la o tipa....ok,am stat cu el de vb cu un cal pe care doarDumnezeu mi l-a putut da caci pe diinauntru toata tremuram iar acum cum scriu ma apuca aceasi stare ,mi-a spus ca da e adevarat doar ca s-a termint ....curios ca s-a terminat chiar cand am aflat eu,imi pare rau caci nu am fost in stare sa iau adresa ei de mail atunci,dupa alte cateva sapt am gasit in tel lui la un nr cu care a vb cateva zeci de minute iar acel nr nu il avea in agenda si daca sunam de pe alt tel nu rasundea,apoi intr-o zi am setat sa ii ramana in tel toate mesajele trimise,bineinteles am gasit measaj...am sunat de pe nr lui si a raspuns tipa foarte fericita.....cu da gurita...cand am spus ca imi pare rau dar sunt sotia a inchis...el a plect de acasa am plecat si eu ...ne-am intalnit pe afara eu palngand si imi venea direct sa ma arunc in mures...mi-a spus ca ii pare rau sa o luam de la inceput...am incercat dar cu bineinteles fara incredere...tipa si=a schimbat nr de tel...dupa o alta luna iar aflu nr nou o sun ..nu raspunde iar isi schimba nr...apoi de pe facura de tel de pe net am aflat iar nr ei....acum chiar nu raspunde nici dela nr lui de tel...ciudat desi nu cred ca s-a rupt legatura asa din senin probabil mai au un alt nr,el acum imi spune ca nu mai vrea sa fie cu mine....dar nici cu ea,a ramas totusi in casa cu noi,e foarte rece,avem relatii sexuale,,,impartim tot dar nu mai avem nimik in comun..asa spune el...ce pot face in cazul acesta.....si ma gandesc ca orice femeie care poate accepta idea de a fi amanta ar trebui sa se gandeaca intai ca la randul ei a fost sau v-a fi inselata caci nu cred ca exista barbat care o data si o data sa nu insele,sa se gandeasca caci o aventura e una si relatie e alta iar acolo unde este un copil sa se retraga caci e groaznic sa furi ceva ce nu e al tau,sa ii rapesti timpul unui barbat sa stea cu tine decat sa stea cu famila sau cu copilul....nu vreau sa ma pun in postura de amanta caci in primul rand consider ca imi bat joc de mine apoi de sotia si copilul amantului,fiecare stie ce poate si ce pretentii are de la el,ok vrei sa ai amant caci sotul nu iti e suficient atunci gasesti un barbat necasatorit sau fara copil....le doresc tuturor amantelor sa le dea DAUMNEZEU sa fie tradate si sa fie inselate pana cand le cedeaza psihicul,sa se intrebe atunci cu ce au gresit de sufera.....desi genul acesta de femei usoare nu cred ca ar avea un suflet,frica de DUMNEZEU....asta pot ele oricum nu le doresc de bine doar pentru suferinta ce o indura sotiile,iar sotiilor le doresc sanatate,putere de a depasi acest mon=ment,demnitate si mult noroc,....barbatilor mai multa intelepciune sa isi dea seama ce au acasa caci orice relatie e frumoasa la inceput pana nu apar probleme,trebuiri gospodaresti cheltuieli...daca cu amantele ar proceda la fel dupa atatia ani......sper ca am fost inteleasa si imi cer scuze daca nu am scris corect caci sunt iar in aceasi stare de nesiguranta.mult succes si multa iubire ....
sunt sotie....am fost amanta !!! el a aflat tot,tot,tot m-a primit inapoi,voiam sa divortez de el,am facut scandal mare-recunosc,dar el stie de ca m-a primit inapoi,(eu renuntasem la amnt si am renuntat la ideea de divoert,),ma neglija,deja dormeam separat el se mutase nu eu....imi venea in fiecare seara tarziu acasa....inainte de a afla ca sunt cu altcineva -a recunoscut tot,ca-i pare rau ca m-a tratat asa,bla bla bla,hotarasem sa raman sa zic asa cu amantul,nu am putut sa-mi paresesc sotul,,,,,in fine el a aflat tot,am renuntat acum la amnt sunt cu sotul dar el imi scote ocgii mereu decateori are ocazia....m-a si batut fff mult,i-am zis ca dac nu renunta la bataie il PARASESC DEFINITIV imi pare rau ce am facut dar......am gresit ,ce pot s amai fac????ce??????
...am uitat sa spun ca el chiar a fost indragostit de fata respectiva....ea are acum 20 de ani....e mai mica cu 10 de ani decat mine......la un momkent dat a primit un sms de la ea : ;;daca mai insistati cu sms-uri si cu beep-uri la acest numar am sa va fac probleme ''...era un mesaj de la un nr necunoscut...el la mom respectiv a zis ca vreun nebun a trimis sms-ul.....tot el a confirmat ca era de la ea . A recunoscut totul peste un an..Dupa ca relatia noastra se deteriorase f mult pt ca el era din ce in ce mai rece, distant...eu am stiut tot timpul si plangand ii spuneam : se intampla ceva cu tine, ce ai ????? Imi raspundea: oboseala,ratele....eu simteam ca e altceva si asta ne-a indepartat. S-a tinut dupa coada ei mai multe luni.Avea de gand sa se vada cu ea in Bucuresti....sa se duca acolo special pt ea.....Mai mult : tot in acea excursie i-a propus pe partie (eu ramasesem in camera ca ma simteam rau de la sarcina) sa se intalneasca cu el.......Culmea: in acea noaptea am visat ca se saruta cu ea.....el zice ca nu stie ce a fost in capul lui...ca a fost un mom de ratacire si ca ne iubeste enorm....si ca tot ce voia de la ea era doar sex ( nu am avut voie sa o facem pe toata per sarcinii)...si ca auzise despre eleva respectiva ca se preteaza la asa ceva....nu stiu ce sa cred.....zice ca nu au facut-o.......inima mea a fost sfasiata timp de cateva saptamani.......pentru o eleva ???? am meditat-o,datorita mie a intrat la un liceu de prestigiu din Bucuresti......
...ce spuneti de faptul ca sotul,profesor fiind, bun organizator de excursii (in care ma tinea mortis sa merg si eu) , a tot invitat o fosta eleva de-a lui care era la liceu : de fata cu mine(eu fiind insarcinata in 7 luni ) a fost intrebat de catre cineva in acea excursie cum se va numi fiica lui si el a avut tupeul sa zica : Ana Maria prfeeram ( asa o chema pe fosta eleva) . Eu sunt tot profa, arat super bine, niciodata nu nu l-am pisat la cap cu nimic ......dar de fata cu mine sa zica asa ceva ....si era si eleva de fata. Am avut-o si eu eleva..... saraca nu are nicio vina......cand mi-a marturisit sotul am simtit ca mor.....eram insarcinata cu gemeni......am crezut ca ma prabusesc......... ce sa fac...acum sunt in 6 luni cu gemenii....sotul se poarta acum impecabil, imi aduce flori .....sufletul meu s-a inchis pt totdeauna.....asa simt acum . Mai rau e ca toti ai nostri stiu ca de fapt familia perfecta pe care o afisam nu exista de fapt......nu pot sa mai respir.....vreau si eu pareri.....
buna fetelor am si eu o astfel de problema am 23 de ani si am o fetita de 2 ani si 7 luni nu pot sa zic ca sotul meu nu imi arata iubirea pe care zice el ca o are ptr mine dar un prieten de al lui la dat de gol spunand printru un sms sa nu si mai bata joc de mine cu toate femeile la care am inceput sa vb eu cu amicul sau si sa mi spuna mai indtaliat ce sa intamplat in fine.... am vb cu el si mi a zis ca sotul meu ma inselat cu una din gara:)) la care el ia imprumutat4 milioane sa se duca cu aia si a fost asa mi a zis el insa nu recunoaste nimik mi a zis ca jura in biserica si dealea nu stiu ce am de facut sunt sigura ca e adevarat dar nu vrea sa mi recunoasca si dupa un timp am mai aflat de inca una pe la care tot mergea in vizita normal sa se culce cu ea aia avea 2 fete si era o panarama sa zic asa se culca cu care apuca dar nici asta nu mi a recunoscut nu mai stiu ce sa mai zic ......mam certat cu el dar dupa 4 zile imi plangea fetita dupa el si mam impacat cu el el e iubitor sa zic asa cu mine cu fata dar nu mai am incredere in el lam iertat dar nu l pot uita... asta e viata trebuie sa tragem ptr copii sa nu le dam o educatie proasta parerea mea va pup
Va ,,plangeti'' ca va inseala cu femei. Eu am descoperit de cativa ani ca sotul meu are orientari ,,gay'', ,,bisexuale''. Nici nu ma mai intereseaza deosebirea dintre termeni. Nu l-am prins in fapt, am descoperit pe internet o inregistrare a lui pe site gay unde se declara gay/bisexual si coresponda cu altii de ,,teapa''lui. Pe atunci nu aveam un copil, intre timp a sosit un baietel( are 2 ani), dupa indelungi asteptari. Au existat certuri, reprosuri, l-am jignit(nu m-am putut abtine) etc. Timpul aterecut, noi mergem inainte, dar scartaind. In aparenta, parem o familie implinita, in esenta, nu ne mai iubim, ne certam des, si...nu mai stiu ce e de facut. A renuntat la internet, cred, ori se ascunde bine, dar oare merge bine cand iubirea dintre noi = aproape zero? Ce e de facu? astept sfaturi, parei...Un copil iti schimba viata, in bine, dar in bine vreau sa fie si viata pentru el. Greu de spus...
sunt cu sotul meu impreuna de opt ani si suntem casatoriti de 4 ani, de curand am aflat ca ii trimitea mesaje unei colege de munca(prietena comune) ca o iubeste ca vrea sa se intalneasca cu ea pana la urma a recunoscut totul si ca vroia doar sa faca sex cu ea (ca a luat-o razna si ca nu a mai gandit la momentul respectiv). Prietena este si ea casatorita dar nu i-a taiat craca ci continua sa vb cu el. El il iubesc si sunt convinsa ca si el ma iubeste foarte mult dar nu pot sa ma gandesc decat ca daca nu imi bagam eu nasul eu m-ar fii inselat si incep sa plang si sa ma gandesc ca ar putea sa faca lucrul asta oricand. Voi ce ziceti cum pot sa trec peste?