Poti spune, doar uitandu-te la cineva, de la distanta, daca vrea sa se intalneasca cu tine sau nu? Punem pariu ca da? Chiar daca se arunca in piscina sau asteapta autobuzul in statie, oricine trimite semnale secrete, care dau tot felul de indicii asupra celor mai tainuite ganduri ale sale.

Proximistica se ocupa cu studiul asupra modului in care oamenii folosesc spatiul din jur pentru a trimite mesaje non-verbale. Cei mai multi dintre noi sunt mai familiarizati cu termenul "spatiu personal" - intrat in uz o data cu folosirea sa de catre un psiholog american, in 1969, pentru a descrie "zona de separatie confortabila" pe care oamenilor le place sa o stabileasca intre ei.

Caram spatiul personal dupa noi, oriunde ne ducem, pazindu-l cu strasnicie de intrusi, cu exceptia celor invitati sau a unor circumstante inevitabile, cum ar fi multimile de oameni. Spatiul personal de care avem nevoie depinde de anumiti factori ca: tara de origine, educatia (o familie cu apetenta pentru gesturile afective, spre mangaieri sau una distanta si formalista), de personalitatea si experienta fiecaruia.

Introvertitii ii tin pe ceilalti la distanta si nu-i scapa din vedere - in adevaratul sens al sintagmei. Extrovertitii provin, in general, din familii pline de afectiune si caldura, unde sentimentele sunt exprimate prin atingere, adora compania altor persoane si accepta sa fie cat mai aproape de acestea.

Iata de ce a asista la momentul in care cele doua tipuri se intalnesc, este teribil de amuzant: extrovertitul face un pas inainte, introvertitul, unul inapoi, extrovertitul face, din nou, un pas inainte si tot asa. Fiecare dintre ei incearca sa isi conserve spatiul personal pe care si l-a stabilit.

Si cultura din care provine o persoana poate fi un factor important. Daca esti din Italia, o tara in care oamenii se ating frecvent, te vei aseza mult mai aproape de cineva decat un individ originar din Marea Britanie, de exemplu. Acelasi lucru este valabil si in situatia in care unul a fost crescut la oras si celalalt la tara.

Cu cat stai mai aproape de cineva, cu atat pare sa fi fost orasul tau natal mai populat. Cu cat esti mai obisnuit cu spatii vaste, cu atat va fi mai mare spatiul personal, acea zona care iti este destinata in exclusivitate.

Ca regula generala, majoritatea oamenilor au un spatiu personal mai mare in fata decat in lateral. Iar cel mai mic spatiu personal este la spate. Ca si multe alte lucruri in viata, spatiul personal este, ei bine, este... personal. Si iata cam cum functioneaza chestia asta: perimetrul nostru social este de circa 1,2 pana la 3,6 m. Aceasta este distanta la care ii tinem pe strainii cu care interactionam - postasul, vanzatorii, cei care fac exercitii langa noi in sala de gimnastica.

Spatiul nostru personal este cuprins intre 46 cm si 1,2 m, distanta la care ne vom situa fata de ceilalti la petreceri si evenimente mondene. Este foarte posibil sa nu-i cunoastem pe cei din jur (prezenti la petrecere), dar ei au primit din partea noastra un anumit gen de acceptare, asa ca le acordam un pic mai multa incredere.

Perimetrul nostru intim (15-46 cm) este zona pazita cu cea mai mare strictete. Numai aceia care ne sunt apropiati emotional si intim - sau aceia cu care ne-ar placea sa devenim intimi - primesc permisiunea de a fi aici.

Distantele de mai sus sunt utile ca puncte de referinta. Dar chiar si fara a cunoaste prea multe detalii, cei mai multi dintre noi stiu lucrurile astea instinctiv, din moment ce le spunem celorlalti de cat spatiu avem nevoie. Priveste-ti colegii de serviciu - persoana care isi intinde hartiile pe tot biroul din sala de conferinte are nevoie de mult spatiu ca sa se desfasoare.

Spatiul indica, de asemenea, statutul. Cu cat spatiul necesar este mai mare, cu atat mai puternica va parea persoana respectiva. Caci, la urma urmelor, cine primeste cea mai mare rulota la turnarea unui film? Bineinteles ca vedeta filmului!

Asadar, cum iti dai seama daca cineva este sau nu deschis la oferta ta de a-i "invada" spatiul vital si care este cea mai buna cale de a face acest lucru? Daca stam sa ne gandim, este foarte logic: in cazul ca ne place sau suntem atrasi de cineva devenim foarte exuberanti si permitem fara retineri persoanei respective sa stea mai aproape de noi, spre deosebire de situatia in care nu ne place sau nu suntem atrasi de el (ea).

De asemenea, pentru cele doua sexe se cer abordari diferite. Femeile sunt mai receptive la tipii care le acosteaza venind din fata. Se leaga de instinctele noastre primare: cineva care se apropie din spate sau dintr-o parte poate sa reprezinte o amenintare, sa ne faca rau.

Pozitia cea mai indicata pentru flirt este ca barbatul sa fie pozitionat in fata, in diagonala fata de femeie - un motiv pentru care cina este o alegere atat de raspandita. Din punct de vedere istoric, barbatii ii ataca pe barbati - si asta se intampla, de regula, intr-o ciocnire frontala. Poate de aceea o femeie care abordeaza un barbat apropiindu-se frontal de el, este perceputa ca o potentiala amenintare. Ar fi mai indicat sa-l abordeze din lateral si apoi sa se mute, pe nesimtite, astfel incat sa stea fata in fata.

Daca vrei sa invadezi spatiul cuiva, ar fi extraordinar sa faci astfel incat ochii vostri sa fie la acelasi nivel. Persoana care este in picioare detine puterea. Daca vrei sa fii invitat(a) sa iei loc, coboara-ti privirea pana i-o intalnesti pe a lui (ei). Testeaza daca persoana respectiva se simte bine la gandul ca vrei sa patrunzi in spatiul ei personal, retragandu-te si incercand sa observi daca ea (el) face vreo miscare cu intentia de a umple "spatiul gol" creat intre voi.

Este destul de evident atunci cand invadezi spatiul personal al cuiva care nu-si doreste deloc acest lucru. Acea persoana se va retrage imediat sau va plasa in cel mai scurt timp o bariera intre tine si el (ea) - isi va ridica ziarul/ poseta/ paharul de vin sau bratul. De asemenea, va sta teapan (a), cu muschii incordati, iar daca este absolut necesar sa te atinga, o va face pe partea cea mai putin sexuala a trupului tau (umeri, cot, bratul acoperit cu haine sau pe spate). Fugi de acolo!

Intrebari frecvente, solutii practice

I: Persoana pe care intentionam sa o abordez tocmai a adoptat pozitia corecta, cu spatele drept. E de bine sau de rau?
R: Tocmai si-a indreptat spatele. Atunci cand vedem pe cineva de care suntem atrasi, ne "indreptam" trupurile, cu burta supta si pieptul in afara, incercand sa parem mai inalti si, in general, ne aranjam un pic. Daca cineva isi indreapta tinuta atunci cand privesti spre el (ea), este un indiciu ca persoana respectiva este dornica sa te cunoasca.

I: Care sunt semnele ca o persoana nu este interesata sa isi faca noi cunostinte?
R: Se baricadeaza. Ne baricadam ca sa tinem pe cineva cat mai aproape - dar si ca sa indepartam pe cineva - folosindu-ne trupul (sau unele obiecte) pentru a ne pune niste bariere de jur imprejur. Aceia pe care ii vrem aproape de noi sunt inclusi in interiorul cercului, ceilalti sunt respinsi.

Ne baricadam folosindu-ne bratele, picioarele, umerii si pozitiile trupului cu lanturi si posete, prin felul in care asezam prosoapele de plaja sau sezlongurile, si prin ocuparea scaunelor din jur ocupandu-le cu haine sau cu obiecte de-ale noastre.

O poza favorita a unui barbat agresiv din punct de vedere sexual este sa-si puna mana pe peretele din spatele tintei, prinzand-o efectiv in capcana intre bratul lui si perete. El incearca sa creeze intimitate si sa capteze intreaga ei atentie, pentru a-si pune in aplicare tehnicile de superseducere. Rezultatul final, din nefericire, este ca ea lesina mai mult de claustrofobie si de mirosurile subsuoarei lui, decat de pasiune.

I: Interlocutorul isi tot inchide ochii si ii tine asa mare parte din timp. Ce se intampla?
R: Executa ceea ce se numeste o scurtcircuitare a contactului vizual. Asta inseamna, de cele mai multe ori, ca vorbitorul este stresat sau nervos. Oamenii isi inchid ochii atunci cand este prea dureros sa vada ce se intampla, altii o fac in timpul discutiilor sau al certurilor incercand astfel sa elimine toti stimulii si sa se concentreze asupra a ceea ce spun.

Din nefericire, ei isi suspenda astfel orice sansa ca mesajul lor sa fie receptat sau acceptat in mod empatic, pentru ca nu exista un contact vizual care sa-l sustina. Receptorul, persoana careia i se adreseaza discursul, este in totalitate exclusa de la posibilitatea de a da vreun raspuns pur si simplu pentru ca nu este vazuta.

Prin urmare, nu este surprinzator ca majoritatea interpreteaza aceasta scurtcircuitare a contactului vizual drept insultatoare si neatragatoare. Femeile sunt mai receptive la tipii care le abordeaza venind din fata... Barbatii, din contra, mai bine sa fie abordati de femei dintr-o parte.

I: Am observat un barbat din celalalt colt al incaperii uitandu-se la mine. Cum pot sa-mi dau seama daca este numai curios sau manifesta interes?
R: Depinde de distanta la care te afli. Asa sustine Jan Hargrave, expert american in limbajul trupului. Linia de proiectie este punctul in care cineva te-a remarcat - aflat cam la 7 m distanta. Daca te cerceteaza de la distanta asta, nu ai de ce sa iti faci vise. Ii va lua cam 30 de secunde ca sa proceseze daca esti sau nu genul lui. (Unei femei ii ia 3 secunde!) Daca este atras de tine, probabil ca se va uita la tine tot timpul, pana cand va ajunge mai aproape. In timpul care trece pana cand ajunge la linia de atractie - la o distanta de cam 1,5 m - el se decide daca vrea sa te cunoasca si cum sa faca sa regizeze toata treaba.

Pentru a castiga timp si a se gandi la ce va spune si ce va face, el, de regula, va incetini ritmul, poate chiar se va indeparta putin de raza ta vizuala, numai pentru a mai prelungi timpul dinainte de a te cunoaste. Daca nu te place, va merge mai repede si va trece pe langa tine fara sa te mai priveasca.

Linia de sosire reprezinta momentul crucial: se afla langa tine si daca nu intreprinde nimic, totul este pierdut. Chiar daca este prea speriat ca sa faca o miscare, daca este interesat de tine nu se va putea abtine sa se uite la tine de aproape si va incerca, probabil, sa stabileasca un contact vizual.

I: Daca esti atras de cineva, cum este mai bine: sa stabilesti contactul vizual de la distanta sau de aproape?
R: Pentru ambele sexe este mai bine sa se uite de la distanta Pur si simplu pentru ca este mai putin umilitor sa fii respins (a) de la distanta decat de aproape. Daca el (ea) nu vine in intampinarea privirii tale pe deasupra barului, sansa de a fi incantat(a) ca te intalneste este aproape nula. Daca incerci sa agati un barbat, te-ar favoriza sa pastrezi distanta la inceput. Daca te repereaza la linia de proiectie, va avea astfel timp sa isi dea seama daca si el este atras de tine si cum trebuie sa actioneze.

Daca te vede prima data la linia de atractie, inca nu este totul pierdut, spune Hargrave - dar probabil se va comporta dupa sablon. Prima data iti va arunca o privire gen "privirea strainului" - cu o intensitate de 1-2 secunde, prin care va observa pur si simplu ca o alta faptura umana a intrat in zona lui vizuala. De regula, se va mai uita inca o data, a doua oara, pur si simplu pentru ca i-a cazut fisa ca esti femeie. Acum - si este momentul crucial - daca te considera atragatoare, se va mai uita spre tine si a treia oara. Cea de-a treia privire este decisiva, asa ca daca ti-a aruncat-o si sta la o distanta de 1,5 m, atunci esti in joc.

Daca nu te afli intr-un spatiu familiar cum ar fi un club sau un bar - iar el nu te-a observat nici macar atunci cand erai chiar alaturi de el (la linia de sosire), ai sanse zero sa il cunosti, chiar daca te considera atragatoare. De ce? Ego-ul. Ar trebui ca el sa gandeasca extrem de rapid pentru a inregistra atractia fata de tine si sa actioneze in consecinta intr-o zecime de secunda si foarte putini barbati au curajul sa alerge dupa o femeie. Este prea umilitor. (O cale de a nu ajunge aici, daca iti place de el: uita-te fix in ochii lui, cat de mult posibil, cu un zambet foarte clar adresat lui. In felul acesta, macar a primit permisiunea de a reveni).

Raspunsul scurt la intrebarea initiala: este mai bine sa te asezi astfel incat el sa te remarce de la distanta. El are nevoie de timp ca sa proceseze informatia si ca sa capete curaj.

I: Urmeaza sa-i intalnesc pe prietenii partenerului meu. Cum ar trebui sa ii abordez pentru a fi sigura ca ma vor placea?
R: Primo, recunoaste ca si ei sunt la fel de speriati de tine cum esti tu de ei. In calitatea ta de iubita, esti si foarte puternica - ai putea sa-i monopolizezi timpul astfel incat sa nu-si mai vada prietenii decat rar, sau, mai rau, ai putea sa-l faci sa creada ca prietenii lui nu sunt suficient de buni. Ba chiar si mai rau, ar putea sa prefere compania prietenilor tai. Dar daca ei ii sunt prieteni adevarati, nu ar trebui sa aiba decat un singur obiectiv: daca iti faci fericit partenerul, atunci ei ar trebui sa te placa.

Daca, dintr-un motiv sau altul sunt suspiciosi, vei primi semnale clare in sensul asta. Prietenii protectori il vor imbratisa pe partenerul tau ca si cum ar fi trecut ani, nu zile, de cand nu s-au mai vazut - asta inseamna "il iubim foarte mult. Nu il face nefericit". Faptul ca vor spune o multime de glume "din interior", si se vor referi fara incetare la momentele extraordinare pe care le-au petrecut impreuna inseamna, in majoritatea cazurilor, ca sunt deranjati de faptul ca tu ii vei monopoliza timpul. Vor sa te anunte ca intre ei exista o prietenie foarte stransa pe care tu o pui in pericol.

Cea mai buna cale de a combate chestia asta este sa razi la toate istoriile lor, sa pui o multime de intrebari si sa te arati la fel de incantata de legatura puternica dintre ei.

Interdictia absoluta la o intalnire cu prietenii partenerului tau poate fi explicata prin prea marea dorinta de a fi acceptata. Este o reactie naturala: te simti amenintata si cedezi tentatiei de a cauta asigurari din partea partenerului ca ei te plac, si atunci il intrebi la ureche: "Crezi ca ma plac?". Nu face asta.

Ceea ce ii sperie de moarte pe prietenii lui sunt tocmai aceste mici conversatii private si separarea de grup. Singurul lucru care l-ar putea enerva mai mult pe partenerul tau este sa te imbufnezi pentru ca nu te copleseste cu atentia sa. Da, este excelent daca se arata afectuos asa incat grupul sa primeasca un mesaj clar asupra faptului ca sunteti un cuplu, dar sa iti dai ochii peste cap pentru ca Pamantul nu se roteste in jurul tau nu te ajuta deloc.

In loc sa te agati de el, incearca mai bine sa fii perceputa cu personalitatea ta. Fa un efort. Nu conteaza cat de neplacuta a fost primirea, vorbeste cu fiecare component al grupului, daca se poate, incepe conversatia cu un compliment ("Jane (John) mi-a spus ca ai niste ochi fabulosi si se pare ca a avut dreptate"). Sau "Jane (John) te adora. Muream de nerabdare sa te cunosc".

Cea mai buna cale de a dezarma ostilitatea fatisa este sa continui sa fii draguta, indiferent cat de multe sageti se indreapta spre tine. Daca, din anumite motive, intregul grup pare sa fie impotriva ta, cauta persoana pe care o crezi cea mai receptiva, ia-o deoparte si spune-i "imi dau seama ca voi sunteti foarte buni prieteni ai lui X si nu vreau sa-ti spun decat ca il ador. Astept cu nerabdare sa ne cunoastem mai bine si sper ca ne vom distra de minune impreuna."

Daca nici asta nu merge, asteapta pana il prinzi pe partenerul tau singur si pune-i niste intrebari. Fie: a) are obiceiul de a alege parteneri care sa-i bage inima in masina de tocat (lasandu-i pe prieteni sa-i adune bucatile); b) s-a despartit recent de o persoana pe care grupul o adora si pe care o doreste inapoi sau c) isi alege prieteni niste nemernici. Daca este valabila cea din urma varianta, pleaca de acolo cat de repede. Chiar putem fi judecati dupa oamenii cu care suntem prieteni.

I: Ma simt intotdeauna extrem de stanjenit (a) sa ma alatur unui grup de oameni atunci cand sunt singur(a). Ai vreo solutie si pentru asta?
R: Bate la usa folosind mai intai limbajul trupului. Unul dintre expertii mei preferati, Susan Quilliam, are o multime de ponturi pentru situatia asta, toate plecand de la ideea ca trebuie, mai intai, sa le ceri permisiunea cu limbajul trupului, inainte de a da buzna.

Incepe prin a sta chiar langa grup, dar in afara lui, destul de aproape, insa, zambind in directia lor, fara a te focaliza pe cineva anume. Daca sunt deschisi la nou-veniti, cineva va zambi, in cele din urma, si se va feri pentru a te primi si pe tine printre ei. Odata intrat(a) in cerc, integreaza-te in grup facand ce fac si ei. Daca ei rad, razi si tu. Sunt seriosi atunci cand discuta politica, adopta si tu aceeasi expresie.

Cu alte cuvinte, nu incerca sa faci impresie la inceput, fii numai acolo si lasa-i pe ceilalti sa se acomodeze cu prezenta ta. Atunci cand te simti suficient de sigur (a) ca sa vorbesti, uita-te la persoana care pare a fi liderul grupului. (Daca nu esti sigur(a) care este liderul, adreseaza-te persoanei care vorbeste cel mai mult).

Stabileste contactul vizual, apleaca-ti capul usor, pentru a arata ca asculti cu atentie apoi ridica-ti sprancenele. Asta ar insemna ca ai ceva de adaugat in conversatie. Atunci cand chiar ai prilejul sa vorbesti, lasa-ti ochii sa-i cuprinda pe toti componentii grupului si nu exagera - nu este acum momentul sa divaghezi 10 minute despre operatia la sold a mamei tale. De fapt, niciodata nu este momentul pentru un asemenea subiect, dar acum cu atat mai putin. Ca nou-venit, ei asteapta de la tine sa adopti o atitudine obedienta, cel putin pentru o vreme. Daca, dupa 15 minute, totul pare sa mearga perfect, te poti relaxa un pic - se pare ca ai fost acceptat(a)!

Informatii preluate din cartea "Superflirt", de Tracey Cox, Editura Litera International, www.litera.ro