Claudiu Ganciu, psihoterapeut la Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie, raspunde:
"Toata copilaria am trait complexata de faptul ca nimeni nu ma vrea, ca nimeni nu ma iubeste."
"Cel mai mult imi doresc o familie, cea pe care nu am avut-o..."
Sa fii iubit - aceasta este o tema importanta pentru fiecare. Daca as spune ca iubirea se invata in copilarie si ca poate sa fie invatata oricand intr-un mediu favorabil, probabil ai spune ca fac apel la teorie pentru a explica asa ceva. Sa fie iubit de un tata si de o mama este dorinta fiecarui copil.
Dorinta de a fi iubita nu se sterge, ci ramane. Cum sa inveti sa iubesti daca nu simti iubirea? Sentimentul de singurate pare sa fie foarte cunoscut protagonistei. Un tata absent, necunoscut, si o mama care respinge. Un copil intre doi parinti, intr-o forma sau alta absenti. Oare cum se simte un copil care creste asa? Poate inconjurat de multa nesiguranta sau vinovatie, ori mereu in cautarea a ceva necunoscut, dar dorit - continerea.
Astazi, copilul a crescut, este o tanara care are puterea de a decide asupra vietii ei. Dar ceva din trecut i-a ramas adanc intiparit in psihic - nesiguranta. La orice semn de eventuala plecare, un mecanism de alerta intra in miscare. Iar alerta ia forma geloziei. Similar experientei personale. Copilul a crescut, dar ceea ce a simtit pe parcursul copilariei este foarte viu in amintiri si nu numai; apare cu usurinta cand situatia din prezent pare sa fie similara.
La nevoia de a fi copil si la nevoia de a fi iubita s-a adaptat asa cum a putut - prin gelozie, prin solicitari, prin cadouri, prin satisfacerea a ceea ce parea sa fie dorinta celuilalt. Este o suferinta pe care a incercat sa o compenseze prin diverse actiuni, ca si cum ar incerca sa adapteze suferinta fetei la capacitatea femeii; dar au mai ramas diverse trairi...
Prin ceea ce a facut pana acum nu a incercat sa rezolve suferinta, ci sa traiasca pe cat posibil, cat mai bine, cu ea. Dar, oricat de bine aranjata ar fi viata sa, suferinta ramane, iar in momentele de criza devine vizibila.
In mod obisnuit, rostul unei psihoterapii este de a invata sa construiesti o relatie, de a vedea povestea ta prin intermediul unei relatii cu un psihoterapeut. Exista multe situatii de acest gen. Despre suferinta aceasta este vorba si, oricate adaptari ar fi facut privind gelozia, aceasta stare de nesiguranta nu este decat un alt semn al suferintei.
Daca as spune: "nu-ti fa probleme, el te iubeste", nu ar fi decat un mod de a incuraja suferinta si de a asigura ca starea actuala este pozitiva. Dar nu este, pentru ca scrisoarea se incheie astfel: "Cel mai mult imi doresc o familie, ceea pe care nu am avut-o... si din pacate nu stiu cum sa scap de gelozie, cum sa castig increderea in mine si cum sa am o relatie normala."
In acest text avem: ceva dorit (relatia normala); o suferinta (increderea); un simptom (gelozia); o mare experienta absenta (familia pe care nu a avut-o).
Daca ar putea sa lucreze cu suferinta proprie si nu cu gelozia, atunci poate ca lucrurile ar capata o forma. Din pacate, este foarte dificil de realizat acest lucru de unul singur. Stiu ca oamenii creeaza tot felul de idei pentru a pacali suferinta, iar cand termina de construit realizeaza ca toata constructia este artificiala, ca suferinta oricum exista, poate mai rezonabila, dar exista. Intr-un fel, gelozia este mai usor suportabila decat suferinta. .semnatura_specialist {background:url(http://www2.eva.ro/img/ads/bg_semnatura_specialist.jpg) no-repeat;width:455px; padding-top:13px ;padding-left:13px;padding-right:20px;padding-bottom:13px;height:71px;margin-top:26px; margin-bottom:18px;line-height:13px;} .semnatura_specialist_icon {background:url(http://www2.eva.ro/img/ads/bg_icon_semnatura.jpg) no-repeat;width:428px; padding-top:13px ;padding-left:40px;padding-right:20px;padding-bottom:13px;height:71px;margin-top:26px; margin-bottom:18px;line-height:13px;} .poza_specialist {background:#fff; border:1px solid #DCDCE4; padding:1px; float:left;margin-right:10px;} .text_semnatura {font-family:Arial, Helvetica, sans-serif; color:#8B8B8B; font-size:11px;font-weight:normal;} .text_semnatura2 {font-family:Arial, Helvetica, sans-serif; color:#000000; font-size:11px;font-weight:bold;} a.mail_semnatura {font-family:Arial, Helvetica, sans-serif; color:#655EC1; font-size:11px;font-weight:normal;}/* CSS Document */ de Claudiu Ganciu, psihoterapeut
CPAP - Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie
021 317 40 43; 0722 453 906 sau
centrupsihologie@gmail.com www.centrupsihologie.ro
"Toata copilaria am trait complexata de faptul ca nimeni nu ma vrea, ca nimeni nu ma iubeste."
"Cel mai mult imi doresc o familie, cea pe care nu am avut-o..."
Sa fii iubit - aceasta este o tema importanta pentru fiecare. Daca as spune ca iubirea se invata in copilarie si ca poate sa fie invatata oricand intr-un mediu favorabil, probabil ai spune ca fac apel la teorie pentru a explica asa ceva. Sa fie iubit de un tata si de o mama este dorinta fiecarui copil.
Dorinta de a fi iubita nu se sterge, ci ramane. Cum sa inveti sa iubesti daca nu simti iubirea? Sentimentul de singurate pare sa fie foarte cunoscut protagonistei. Un tata absent, necunoscut, si o mama care respinge. Un copil intre doi parinti, intr-o forma sau alta absenti. Oare cum se simte un copil care creste asa? Poate inconjurat de multa nesiguranta sau vinovatie, ori mereu in cautarea a ceva necunoscut, dar dorit - continerea.
Astazi, copilul a crescut, este o tanara care are puterea de a decide asupra vietii ei. Dar ceva din trecut i-a ramas adanc intiparit in psihic - nesiguranta. La orice semn de eventuala plecare, un mecanism de alerta intra in miscare. Iar alerta ia forma geloziei. Similar experientei personale. Copilul a crescut, dar ceea ce a simtit pe parcursul copilariei este foarte viu in amintiri si nu numai; apare cu usurinta cand situatia din prezent pare sa fie similara.
La nevoia de a fi copil si la nevoia de a fi iubita s-a adaptat asa cum a putut - prin gelozie, prin solicitari, prin cadouri, prin satisfacerea a ceea ce parea sa fie dorinta celuilalt. Este o suferinta pe care a incercat sa o compenseze prin diverse actiuni, ca si cum ar incerca sa adapteze suferinta fetei la capacitatea femeii; dar au mai ramas diverse trairi...
Prin ceea ce a facut pana acum nu a incercat sa rezolve suferinta, ci sa traiasca pe cat posibil, cat mai bine, cu ea. Dar, oricat de bine aranjata ar fi viata sa, suferinta ramane, iar in momentele de criza devine vizibila.
In mod obisnuit, rostul unei psihoterapii este de a invata sa construiesti o relatie, de a vedea povestea ta prin intermediul unei relatii cu un psihoterapeut. Exista multe situatii de acest gen. Despre suferinta aceasta este vorba si, oricate adaptari ar fi facut privind gelozia, aceasta stare de nesiguranta nu este decat un alt semn al suferintei.
Daca as spune: "nu-ti fa probleme, el te iubeste", nu ar fi decat un mod de a incuraja suferinta si de a asigura ca starea actuala este pozitiva. Dar nu este, pentru ca scrisoarea se incheie astfel: "Cel mai mult imi doresc o familie, ceea pe care nu am avut-o... si din pacate nu stiu cum sa scap de gelozie, cum sa castig increderea in mine si cum sa am o relatie normala."
In acest text avem: ceva dorit (relatia normala); o suferinta (increderea); un simptom (gelozia); o mare experienta absenta (familia pe care nu a avut-o).
Daca ar putea sa lucreze cu suferinta proprie si nu cu gelozia, atunci poate ca lucrurile ar capata o forma. Din pacate, este foarte dificil de realizat acest lucru de unul singur. Stiu ca oamenii creeaza tot felul de idei pentru a pacali suferinta, iar cand termina de construit realizeaza ca toata constructia este artificiala, ca suferinta oricum exista, poate mai rezonabila, dar exista. Intr-un fel, gelozia este mai usor suportabila decat suferinta. .semnatura_specialist {background:url(http://www2.eva.ro/img/ads/bg_semnatura_specialist.jpg) no-repeat;width:455px; padding-top:13px ;padding-left:13px;padding-right:20px;padding-bottom:13px;height:71px;margin-top:26px; margin-bottom:18px;line-height:13px;} .semnatura_specialist_icon {background:url(http://www2.eva.ro/img/ads/bg_icon_semnatura.jpg) no-repeat;width:428px; padding-top:13px ;padding-left:40px;padding-right:20px;padding-bottom:13px;height:71px;margin-top:26px; margin-bottom:18px;line-height:13px;} .poza_specialist {background:#fff; border:1px solid #DCDCE4; padding:1px; float:left;margin-right:10px;} .text_semnatura {font-family:Arial, Helvetica, sans-serif; color:#8B8B8B; font-size:11px;font-weight:normal;} .text_semnatura2 {font-family:Arial, Helvetica, sans-serif; color:#000000; font-size:11px;font-weight:bold;} a.mail_semnatura {font-family:Arial, Helvetica, sans-serif; color:#655EC1; font-size:11px;font-weight:normal;}/* CSS Document */ de Claudiu Ganciu, psihoterapeut
CPAP - Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie
021 317 40 43; 0722 453 906 sau
centrupsihologie@gmail.com www.centrupsihologie.ro
Buna fetelorrrr :*:* sunt noua pe aicii :D dar incerc sa apelez la ajutorul vostru !:) Am o relatie de 4 ani de zile , in acestii ani au fost momente frumoase dar si momente mai putin ....Sun EXTREM DE GELOASA , dar si el la fel .... Este plecat in Germania de aproape 2 anii de zile ...Mereu imi spune sa plec acolo , am hotarat sa plec in vara la el ...Ne-am certat si ne-am impacat pot spune de miliarde de orii , ne-am despartit acum 2 zile "definitiv" spun eu ! Nu ma pot obiisnui cu ideea ca nu este al meu , ca nu vorbeste cu mine , Vreau sa il uit dar fara sa vreau imi aduc aminte de el , il sun, il contactez pe mess , orice numa sa dau de ell , ....As' dorii un sfat de la voi cum as putea sa il uit , sau cum sa il fac sa imi ajunga el la mana ! ;) Pupiciiiii :* Ma puteti contacta si pe messenger , lasati mesaj cu id !
Si eu sunt asa.Problema e ca ma gandesc mereu ca poate va cunoste una care arata foarte bine si ma va parasi.El imi demonstreaza anumite lucruri dar ma simt ingrozitor stiu ca abia mai suporta gelozia mea.Nu pot sa am incredere in barbati.
Fetelor, vorbesc din pacate din propria experienta si anume, GELOZIA nu apare niciodata fara motive si stim caci exista oameni care au un simt puternic si stiu tot ce se misca in jurul lor. Eu am ignorat ce am simtit si am fost inselat imdieat ce ma despartisem de femeia cu care discutasem sa cladim un viitor impreuna, adica eu cu binele dupa ea si ea cu ce stia...nu? si totusi am simtiti si am fost gelos si am tinut in mine dar asta nu inseamna ca sint gelos sau bolnav. Va multumesc
Cum poti sa spui asa ceva? ca gelozia nu se vindeca? si inca ce se vindeca, iti spun eu din proprie experienta. Si mandria ei de femeie, dupa cum ai citit, este cu mult mai mica decat nevoia ei de iubire, de-asta a recurs la gesturi disperate. Cat poti iubi pe cineva ca sa te poti injosi asa? Atunci cand nu ai simtit niciodata ca o persoana te iubeste, este firesc sa te agati de primul care iti arata o farama de afectiune.
Draga mea gelozia crede-ma , este o boala care nu se poate vindeca , sincer si cu regret nu te vei schimba niciodata si in plus dragostea nu se cumpara , unde iti era mandria de FEMEIE, NU ESTE POSIBIL ASA CEVA. sincer cat de mult poti iubi pe cineva sa te injosesti asa? ai incredere in tine ai spus ca ai terminat o facultate banuiesc ca esti o fata desteapta , capul sus viata merge inainte , usor cu gelozia altfel vei pierde mereu si vei ramane singura la NESFARSIT....
Avea dreptate cineva aici: De unde ai auzit ca darurile rezolva ceva? Adica in loc ca el sa-ti ofere flori etc, il momesti tu? Mare greseala! Da, cu gelozia, nu e bine, trebuie sa invatati sa va controlati suspiciunile. Nimeni nu poate fi sigur de nimeni si de nimic, nici macar de viata lui! Deci trebuie sa invatati sa aveti incredere in voi si in cel de langa voi! Cat priveste insa "cersirea de sentimente", cred ca mai bine sunteti singure o perioada decat sa ajungeti bataia de joc a unor idioti si porci! Mult succes!
eu care sunt actual intr-o deriva totala,constat aici ca e foarte multa lume cu probleme,poate ca ne lasam prinsi prea mult in valtorile urate ale vietii sau in visele iluzorii si nu suntem atenti la viata asta care poate fii uneori atat de scurta,fericirea nu cred ca exista cu adevarat pe lume cred ca exista doar fragmente de stari de bine si atat.,eu iubesc un tip cu 7ani mai mic decat mine si cu toate ca ma asigura de toata iubirea lui ,nu pot sa-l cred oare de ce?poate si pt faptul ca am trecut printr-o relatie anterioara foarte urata.
cum nu exista relatii perfecte asa nu sunt nici oameni perfecti,toti avem defecte si slabiciuni.nici eu nu am avut o copilarie fericita din pacate dar am incercat sa trec peste acea etapa,din pacate nu o poti sterge cu buretele,vrei nu vrei face parte din viata.totul e sa discuti cu cineva care iti inspira incredere sau macar care a trecut prin aceiasi situatie pentru ca a siguranta ca el chiar te intelege cu adevarat.din pacate intamplarile nefericite te marcheaza,vrei nu vrei ele raman acolo in suflet.
Nu stiu unde ai invatat ca daca faci cadouri cuiva in schim trebuie sa-ti ofere iubire.
eu am o problema cu el,care mi-a marturisit ca era mereu batut de tatal sau cu cureaua, tratat rau, etc, la fel era tratata si mama lui si abia cand era adolescent in final parintii lui au divortat si el si-a regasit linistea cu mama lui. totusi, observ des la el tot felul de comportamente ciudate,care cred eu ca is legate de copilaria lui. exista vreo metoda sa ii 'curat' mintea cumva de ce a suferit? ca se pare ca toata dragalasenia mea nu acopera ranile din trecut.
vreau sa castig din nou dragostea si incredera iubitului