Dragobetele, sărbătoarea românească a iubirii, mai apreciată decât Valentine's Day

Astfel, potrivit unui studiu realizat recent, citat de agenția Mediafax, peste 50% dintre români au precizat că sărbătoresc Dragobetele, iar 71% dintre aceştia au spus că vor achiziţiona cadouri cu această ocazie. Cu acest prilej, majoritatea celor care oferă cadouri de Dragobete este dispusă să plătească între 50 de lei şi 100 de lei pentru acestea.

Aproximativ jumătate dintre români celebrează atât Dragobetele, cât şi Valentine's Day, însă surprinzător este faptul că cei care sărbătoresc doar obiceiul autohton sunt mai mulţi faţă de cei care aleg să petreacă doar Valentine's Day (13% faţă de 9%). Studiul citat a fost realizat online de compania iSense.Solutions, în cadrul panelului ResearchRomania.ro, relatează Mediafax. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 15 ani, din mediul urban din România.

Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei şi al bunei dispoziţii. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară şi era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă. Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile.

O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precista, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările. În lumea satului românesc, până la jumătatea secolului al XX-lea, Dragobete era sărbătorit pe 24 şi 28 februarie sau pe 1 şi 25 martie, potrivit cercetătorului Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile şi mituri". Probabil că, în vechime, 24 februarie marca începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi fac cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.

În ziua respectivă, semnalul era dat de păsările nemigratoare, care se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau şi începeau să-şi construiască cuiburile. Despre "păsările" neînsoţite la Dragobete ştia toată lumea că rămân singure şi fără pui pînă în aceeaşi zi a anului următor.

După modelul zburătoarelor, fetele şi băieţii se întâlneau să sărbătorească Dragobetele, pentru a rămâne îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Dacă timpul era favorabil, îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci flori de primăvară.