Cantareata mexicano-americana Lhasa de Sela va concerta pe 18 aprilie la Sala Palatului, in cadrul proiectului "Pour les connaisseurs", initiat de Fundatia Culturala Aurel Miran. Muzica Lhasei de Sela reprezinta o combinatie de stiluri precum blues, fado, ritmuri sud-americane si muzica de cabaret sau country. Prin cantece, Lhasa isi povesteste viata ei nomada care i-a marcat adolescenta si, concomitent, i-a schimbat viziunea asupra lumii.

Concertul, nelipsit de peripetii (o parte dintre instrumentele esentiale au fost pierdute de catre cursa aeriana si se incearca procurarea unor inlocuitori de calitate), face parte intr-un turneu european, desfasurat in intervalul 16 martie - 10 mai, in cadrul caruia artista va sustine 33 de concerte. Cantareata este insotita de cinci instrumentisti: Mario Legare (bass), Rick Haworth (chitara), Marc-Andre Larocque (percutie), Melanie Auclair (violoncel) si Valerie Cormier (pian).

Lhasa de Sela se afla pentru prima data in Romania si ii place ceea ce a vazut pana acum. "Cu siguranta, este foarte diferit de celelalte locuri unde am fost si sunt deosebit de curioasa", a spus artista, mentionand ca i-ar face placere sa interpreteze un cantec in limba romana, care se aseamana mult cu spaniola.

Lhasa canta atat in limba engleza, cat si in franceza si spaniola, ultimul ei album fiind "The Living Road", lansat in anul 2003. In acest album, Lhasa se detaseaza de toate influentele si propune texte profund personale, accentuate de un bogat aranjament acustic, cu discrete interventii electronice.

Supranumita de presa franceza "femeia vulcan", Lhasa spune ca se recunoaste in aceasta denumire, comparand forta pe care o simte cand se afla pe scena cu forta lavei emanate de vulcan in timpul eruptiei. Datorita vocii ei pline de forta, febrila dar si melancolica sau vesela, Lhasa este comparata si alaturata unor mari nume ale muzicii mondiale: Billie Holiday, Chavela Vargas, Bjork, Tom Waits sau Jacques Brel.

Cine este Lhasa de Sela?

Lhasa de Sela s-a nascut in 1972 intr-un mic orasel, Big Indian, aflat la poalele muntilor Catskill, in apropierea metropolei new-yorkeze. Parintii sai - mama actrita si tatal scriitor, idealistici si neconventionali, au respins dintotdeauna rutina si stabilitatea, preferand sa-si traiasca viata pur si simplu dupa cum aceasta isi urma cursul. Astfel, Lhasa si-a petrecut cea mai mare parte a copilariei in rulota familiala care se afla in permanenta pe drumuri intre Statele Unite si Mexic.

Experienta nomada din copilarie i-a inspirat piesele in care tema calatoriei este adesea amintita. Cantece despre plecare si imposibila reintoarcere ("Abro la ventana") sau despre eternele frontiere ("La frontera") releva predilectia artistei pentru itinerariu, mai degraba decat pentru destinatia propriu-zisa, Lhasa prevenind de altfel mereu: "There is no way to stop" (n.r. - nu exista nici o posibilitate de a te opri). Rezultatul este un soundtrack care i-a insotit Lhasei aceasta perioada a vietii si care este format dintr-un melanj de piese clasice americane si mexicane indragite de tatal sau si de piese cu influente latine, arabe, est-europene si asiatice pe care mama acesteia le asculta cu predilectie.

Aflata in San Francisco la mijlocul anilor '80, Lhasa, care avea numai 13 ani, a urcat pe scena intr-o cafenea greceasca, unde a cantat balade semnate de Billie Holliday, precum si ritmuri a capella mexicane. Lhasa incepea sa descopere puterea vocii sale de a exprima ganduri si sentimente pe care artista abia incepea sa le traiasca.

Periplul muzical al Lhasei incepe in 1998, an in care se naste albumul intitulat "La Llorona" in urma intalnirii pe care artista l-a avut in Montreal cu chitaristul Yves Desrosiers. "La Llorona" a starnit reactii evident contrariate. Criticii nu aveau pur si simplu nici o idee in ceea ce priveste modul in care artista ar trebui categorisita. Acestora le lipseau cuvintele atunci cand erau solicitati sa descrie piesele pline de lirism, in care ritmuri de blues se intrepatrundeau cu muzica tiganeasca, cu ritmuri sud-americane, de cabaret si de muzica country.

Timp de cinci ani, Lhasa a concertat alaturi de acesta intr-o serie de localuri din Canada, aceasta colaborare concretizandu-se apoi intr-un album, La Llorona, avand ca personaj central o sirena din mitologia azteca. Plin de o noua nostalgie, acest album este incarcat de senzualitate si de o instrumentatie iesita din comun. Vocea acesteia, avand parca o rezonanta matriarhala dintr-un roman al lui Gabriel Garcia Marquez, da nastere unor cantece sfasietoare despre pelerinajul si dragostea pierduta a artistei.

Incepand din acel moment, in universul sau si-au facut aparitia si alti muzicieni, Fran