In ziua de astazi Elena Vacarescu este cunoscuta mai ales datoritalogodnei nefericite cu printul mostenitor al tronului Romaniei moderne,Ferdinand, decat ideilor si operei care au impus-o in fruntea unei seriide diplomati culturali, cu nimic mai prejos si in tot cazul mai cunoscutipublicului larg decat politicienii de cariera. De aceea, credem ca seimpune o reconsiderare din perspectiva amintita.

Avataruri si impliniri biografice
Viitoarea scriitoare s-a nascut in 1864, intr-o casa din Bucurestidaramata mai tarziu pentru a lasa loc bulevardului Regina Maria (cam pelocul unde astazi se afla blocul in care functioneaza sediul revistei"Eva", adica in zona Dealului Mitropoliei). Tatal ei provenea dintr-oveche familie de boieri munteni, patrioti si literati deopotriva,ce-l dadusera pe cultivatul Ienachita Vacarescu sau pe curajosulIoan, potrivnicul greu de stapanit al rusilor in epoca RegulamentuluiOrganic. Mama sa a imbogatit blazonul Vacarestilor cu stema Falcoienilor,boieri olteni cunoscuti din timpul lui Mihai Viteazul, lipsiti de talenteliterare, nu si de pricepere in adiministrarea treburilor statuluiin diferite functii. Elencuta si-a impartit copilaria intre mosiabunicilor sai de la Falcoi, pe malul drept al Oltului, si conacul de laVacarestii Dambovitei, unde descopera nu numai placerea lecturii dar sipe aceea a petrecerii timpului in natura sau a explorarii satului dinapropiere. Literatura engleza o va cunoaste prin intermediul guvernanteiengleze sosite la noi ca atatea altele, iar datorita studiilor la Parisse va familiariza cu cea franceza, mai ales ca aici are sansa sa-icunoasca pe Leconte de Lisle si Victor Hugo, pe care il va evoca maitarziu in amintirile sale. Izbucnirea razboiului de independenta trezestein sufletul copilei de 13 ani o dubla emotie, pe de-o parte provocata deentuziasmul romantic fata de cauza romaneasca, ce se va reflecta in catevapoezii cuprinse in volumul de debut din 1886, iar pe de alta datoritagrijii pentru soarta tatalui sau, ofiter pe frontul balcanic. Educatiasi-o desavarseste la Paris, unde audiaza cursuri de filosofie, esteticasi istorie in cadrul Universitatii Sorbona, iar arta poetica ii estedesavarsita sub indrumarea celebrului poet parnasian Sully Prudhomme.Insa intalnirea care ii va schimba viata a fost aceea cu regina Elisabeta,Carmen Sylva. Intoarsa in tara in 1888, patrunsa de cultura occidentalasi cu speranta regasirii satului romanesc si a padurii de la Vacaresti,are surpriza unei invitatii la palat din partea reginei, ce aflase depreocuparile sale de la generalul Theodor Vacarescu, unchiul Eleneisi maresal al palatului. Carmen Sylva, inca neconsolata dupa pierdereaunicului copil, principesa Marioara, va transfera intreaga sa dragostematerna catre Elena, intr-o legatura trainica si de durata. In anulurmator publicarea "Rapsodului Dambovitei", o culegere de cantece populareadunate de ea si traduse in limba germana de regina, ii va asigura faimaeuropeana datorita aparitiilor succesive in diferite tari. Fericireava fi brutal intrerupta in urma proiectului neinspirat al Elisabeteicare sprijina logodna dintre Elena Vacarescu, devenita domnisoara sa deonoare si printul mostenitor al tronului, Ferdinand, o mezalianta carea intampinat refuzul categoric si masurile punitive ale regelui. ElenaVacarescu isi va urma regina in exilul venetian la sfarsitul caruia seva stabili in capitala Frantei, consolata si incurajata de prietenii eiliterati.

Paris, Geneva si Societatea Natiunilor