Continuam azi serialul nostru, "Femei in istorie", cu o trecere inrevista a primilor pasi facuti in Romania de acestea spre a-si face voceaauzita. Femeile, in aparenta simple figurante, au stiut sa foloseascaslabiciunile sistemului datorita, in primul rand, propriilor calitati,si in al doilea datorita oportunitatilor ce li se ofera, de cele maimulte ori fara voia barbatilor.

Mai mult bun, decat persoana
Legiuirea Caragea sau Codul Calimachi, texte juridice redactate in1817 in Muntenia si respectiv Moldova, ce amintesc mai degraba de unEv Mediu tarziu si intarziat decat de un modern precoce, mentionauincapacitatea juridica a femeii, care este vazuta mai mult ca unbun decat ca o persoana. Aceasta nu va duce decat la o accentuare adiscrepantelor dintre norme si practici, femeile devansand cu mult,prin vointa si mentalitate, tiparul ingust in care societatea organizatade barbati dorea sa le incorseteze. De aceea si libertatea, pe caredoamnele si-au castigat-o, nu este una oficiala, legalizata, la luminazilei, ci una subversiva si discreta. Liberalizarea moravurilor este ofronda pe care femeile, dar nu numai ele, o practica impotriva literelorlegii. Tensiunea, ce va creste tot mai mult in primele trei patru deceniiale secolului, nu trebuie absolutizata deoarece ea isi va gasi supapain neintelegerile dintre generatii in preajma momentului 1848. Chiardaca esuata, a consacrat noua generatie ca un nou reper al mobilitatiisociale. Lupta odata incheiata, nu mai este nevoie de aliati si drepturmare femeile sunt obligate sa se multumeasca, cel putin in aparenta,cu locul rezervat lor de barbati in imaginarul romantic.
Regulamentul Organic, cu toata perspectiva moderna pe care o aducein organizarea statului, nu determina o reconsiderare a statutuluifemeii. In plus, acesta nu a functionat decat foarte rar, imixtiunileImperiului Tarist fiind atat de agresive incat nimeni nu putea spera inrespectarea legilor interne si a tratatelor internationale. Interesantde observat este faptul ca, in acelasi timp cu derularea politicii ruse,ofiterii rusi ai armatelor ce au ocupat in dese randuri Principatele,au fost primii care au stiut sa trezeasca interesul femeilor romanedin protipendada fata de tainele lumii civilizate. De unde se vede caC.A.Rosetti, care a publicat in 1852 pe cand se afla in exil la Bruxellessavurosul pamflet politic intitulat "Rusia", se insela atunci cand iicredita pe ofiterii rusi doar cu talentul manuirii cartilor de joc.

Cuza si femeile