Ati facut sport sau acest domeniu a intrat intamplator in viata voastra?

Anda Banu: Am jucat baschet de performanta, iar fotbal, in curtea blocului. Preferam sa fiu portar. Si, coincidenta, acum, doi dintre cei mai buni prieteni ai mei din fotbal sunt portari: Lobont si Coman. Acum ma relaxez jucand fotbal cu nepotelul meu.

Dochita Mosoianu: Am facut, de la varsta de 6 ani, pana la 17, gimnastica, tenis, inot.

Roxana Popescu: Nimic nu e intamplator! Nu am putut niciodata sa fac sport, nici macar acea ora obligatorie de educatie fizica. Asa ca am avut suficient timp sa merg pe stadioane si sa-mi terorizez parintii cu meciuri de fotbal.

Care a fost cel mai greu lucru pe care trebuia sa il faceti, atunci cand ati inceput aceasta meserie?

Anda Banu: Fara pic de lauda, am fost convinsa mereu ca sunt facuta pentru aceasta meserie si lucrurile au mers de la sine. I-am multumit lui Dumnezeu pentru ca mi-am gasit drumul in viata si am pasit pe calea "desenata" pentru mine.

Dochita Mosoianu: Sa stau iarna la minus 10 grade pe stadion, la un meci blat care trebuia sa se termine 0-0. Groaznic scenariu, nu?

Roxana Popescu: Sa ma incadrez in timpul alocat stirii. Toate informatiile mi se pareau extrem de importante si era greu sa fac in asa fel incat sa intre in cele doua minute alocate.

Care este cel mai jenant moment peste care a trebuit sa treceti intr-o transmisiune in direct?

Anda Banu: La transmisiunile in direct exista multe lucruri care apar. Unele tehnice, altele strict legate de invitati sau stiri. M-a impresionat un live cu Dorinel Munteanu, care a izbucnit in lacrimi la o intrebare a mea si a plecat din sincron. Era extrem de suparat pentru ca Romania ratese o calificare la turneul final, iar el a fost principalul acuzat.

Dochita Mosoianu: Sa transmit de la un microfon cu fir care... curenta. Noroc de cubul (cu sigla televiziunii) izolant, am apucat de el si n-am fost nevoita sa arunc microfonul.

Roxana Popescu: S-a stins nocturna la Craiova, in primul meu live dupa mutarea in Bucuresti. Pierduse Universitatea cu CFR Cluj si il aveam invitat pe patronul oltenilor, Adrian Mititelu, care tocmai se dezlantuia in direct. Si dintr-o data... intuneric!

Cat de greu este pentru o fata sa fie reporter sportiv?

Anda Banu: Daca intelegi despre ce vorbesti, daca ai cunostintele necesare, daca esti pregatit, e o meserie extraordinara. Frumoasa si plina de satisfactii profesionale.

Dochita Mosoianu: Si daca e sa ne luam dupa numarul mare de fete care sunt acum in presa sportiva, nu-i greu deloc. Cred ca dificultatile in meserie tin mai mult de talent si de experienta sau de lipsa lor, decat de sex.

Roxana Popescu: Greu este sa faci ceva ce nu-ti place si nu ti se potriveste. Sunt si momente grele. Un meci pe ploaie torentiala sau ger te poate scoate din circuit cateva zile, iar o asteptare in fata Ligii sau a Federatiei, de dimineata pana seara, te cam scoate din minti.

Insa asta nu are nicio legatura cu a fi fata sau baiat. Este o meserie pe cat de frumoasa, pe atat de pretentioasa si complexa si este la fel pentru noi toti. Sportul nu este o lume a barbatilor; jucam si noi fotbal, volei, handbal (si inca la ce nivel!)... Si, domnilor, stati linistiti, intelegem perfect pasul la offside!

Cine credeti ca va castiga Euro 2008?

Anda Banu: Cred ca o echipa din grupa Romaniei: Italia, Olanda sau Franta. Evident, mi-as dori enorm ca Romania sa repete surpriza imensa produsa de Grecia, campioana europeana cand nimeni nu-i dadea vreo sansa.

Dochita Mosoianu: As vrea sa raspund Romania. Dar cred ca Italia sau Portugalia.

Roxana Popescu: Cu riscul de a repeta ce au zis colegele mele, as vrea sa pot spune si eu: Romania! Insa o sa raspund: Olanda.