Traditii non-religioase de Paste

Pastele este o sarbatoare veche, insa ceea ce foarte multi nu stiu este ca are o vechime chiar mai mare decat crestinismul. Sub alt nume, cu un alt scop, traditiile Pastelui existau cu mult inainte de asocierea lor cu Rastignirea si Invierea Domnului.

La evrei, Pastele era sarbatoarea eliberarii lor din robie. In cu totul alta forma si din alte motive, Europa sarbatorea la randul ei acest eveniment. Saxonii celebrau in acest moment al anului revenirea primaverii. Era astfel venerata zeita primaverii si a fertilitatii, Eastre. Misionarii crestini au reusit sa converteasca populatia saxona doar asociind Invierea lui Iisus cu vechile traditii si transformand numele deja existent, Eastre (cuvantul englezesc pentru Paste este "Easter").

Si Iepurasul de Paste isi are originile in acelasi set de festivitati Eastre. Simbolul zeitei pagane era iepurele, care se inmultea rapid si evidentia cel mai bine fertilitatea. Germanii au fost cei care au raspandit legenda Iepurasului de Pasti care lasa oua pentru copii. Chiar si egiptenii si persanii colorau oua in timpul propriilor festivaluri de primavara.

Schimbul de oua de Paste era si el deja vechi cand a fost asociat cu crestinismul si sarbatoarea Pastelui. Oul este simbolul renasterii, al noului si al vietii noi in mai multe culturi. Initial, se daruiau oua invelite in foite aurite (de catre cei mai bogati) sau fierte impreuna cu anumite plante ori frunze, pentru a li se da diferite culori. Dupa asocierea dintre acestea si Paste, consumul de oua in perioada postului a fost interzis. La fel, puii de gaina au devenit simbolul vietii noi, cu inceputul ei, motiv pentru care au fost adoptati ca traditie de Paste.

Mai exista inca obiceiuri care nu tin neaparat de religie in sine, cam in toata Europa, cu diferente mai mult sau mai putin semnificative in functie de cultura.

De exemplu, in tarile nordice (Scandinavia) vopsitul oualor este in continuare practicat. In dimineata de Pasti, copiii, costumati in vrajitori, colinda pentru a primi dulciuri in schimbul unor ramurele de matisor. Traditia aceasta reprezinta un amestec intre cea initiala scandinava si cea crestina. Se mai obisnuieste asezarea unor crengute de mesteacan in vaze si decorarea lor cu pene colorate sau cu alte mici ornamente.

O particularitate exista in Norvegia. In afara de schiatul traditional si de vopsitul oualor, se obisnuieste dezlegarea enigmelor. Aceasta traditie merge de la publicarea de astfel de enigme in reviste sau difuzarea lor la televizor, precum si a filmelor cu mistere, stil Agatha Christie, pana la publicarea de noi carti. La fel de popular este si jocul numit Yahtzee, un joc de zaruri, bazat atat pe noroc, cat si pe logica.