Hamlet-ul lui Marcel Ţop - o provocare
Pe 3 şi 4 februarie au avut loc primele două reprezentaţii ale spectacolului Hamlet, montat de regizorul Marcel Ţop şi avându-i în distribuţie pe: Tudor Aaron Istodor, Maia Morgenstern, Marius Bodochi, Laura Cosoi, Dorin Andone, Viorel Păunescu, Cristina Mihăilescu, Mihai Stănescu, Smaranda Caragea, Alexandra Murăruş şi Andrei Runcanu.
Austeritatea scenografiei care reflectă esenţa tragediei shakespeariene pe de o parte şi straiele luxoase create de Răzvan Ciobanu şi Adina Buzatu care îi conferă actualitate şi modenitate acesteia pe de altă parte, întrebările şi căutările fiecărui personaj în parte, vechi de sute de ani, şi rezolvările mai mult decât umane pe care regizorul le propune cu o puternică notă de normalitate, conflictele şi frustrările personajelor hamletiene, stârnite de dorinţa de putere şi de frica de moarte versus liniştea şi seninătatea pe care noua montare le împarte cu generozitate minţilor ratăcite şi spiritelor celor veşnici, toate aceste antagonisme sunt menite să creeze tensiunea necesară unui spectacol pe care Marcel Ţop l-a dorit încă de la început, provocator.Aşa cum spune chiar el într-un interviu acordat revistei Yorick: „îmi permit luxul ăsta, e plăcerea mea de a aborda lucrurile de la o extremă la alta. Drumul extremelor poate că e în sine un stil”.
Pe Tudor Aaron Istodor care îl interpretează pe Hamlet în acest spectacol, publicaţiile îl răsfaţă cu elogii şi superlative: „...pătrunde fără să se rătăcească ȋn labirintul psihologic al unuia dintre cele mai controversate personaje din istoria literaturii engleze. Tenul palid și tristețea filozofică definesc portretul unui Hamlet obosit de timpul care şi-a ieşit din matcă. Tudor Aaron Istodor ştie ce clape să ȋntrebuințeze, pe măsură ce cȃntă cu eleganță la pianul nebuniei. El se prăbușește, ȋnvins de proprii demoni, ca mai apoi să arunce cu săgeţi de sarcasm şi fină ironie. Alături de Maia Morgenstern ȋn rolul lui Gertrude, zugrăveşte un impresionant conflict spiritual. Deşi ştirbit oarecum de calităţile oedipiene, el reflectă frămȃntări profunde ale fiului obsedat de trădarea mamei”
Loreta Popa de la Jurnalul Naţional este impresionată de faptul că „Tudor Istodor nu îl joacă pe Hamlet. Îl trăieşte. Ceea ce te atrage de la început. Hamlet este un adolescent, el creşte, se schimbă pe măsură ce povestea înaintează. Ce ştie lumea despre neliniştile sufletului lui Hamlet sau despre flăcările ce-l mistuie de dorul tatălui? Nu poţi să nu rămâi uluit de legătura de dincolo de gând dintre fiu şi mamă, de durerea pe care Hamlet o transpiră pur şi simplu, de suferinţa lui ce ajunge până la tine. Acest Hamlet al lui Tudor Istodor are zone de mister, nu te lasă să-l ghiceşti până la capăt. Are tresăriri ciudate, derutante. Neliniştit acest Hamlet, veşnic în răfuială cu sine însuşi şi cu cei din jur. O creaţie copleşitoare, prin intensitatea tragică şi demnitatea cu care actorul şi-a condus eroul de la prima întâlnire până la ultima prăbuşire...”
„Fiecare epocă pare că simte nevoia unui Hamlet al ei, care să pună întrebări la care poate nu va căpăta niciodată răspunsuri. Şi parcă fiecare epocă le reformulează, căutându-şi propria identitate. Evident că am văzut de-a lungul timpului această poveste a prinţului Danemarcei în diferite interpretări. Am ascultat ce avea de spus fiecare, am învăţat, am adunat, am pus deoparte, dar parcă nici una dintre acestea nu mi-a oferit atâtea răspunsuri precum cea la premiera căreia am asistat la Teatrul Nottara, la început de februarie. Am văzut un Hamlet de referinţă, emblematic, pentru o nouă generaţie de actori”
Următoarea reprezentaţie are loc astăzi, 10 Februarie, de la orele 20.00, la Teatrul Nottara.
Biletele s-au pus în vânzare pe www.bilete.ro, la casieria teatrului Nottara şi pe www.nottara.ro.