Ingrid Bergman s-a nascut la 29 august 1915, la Stockholm, Suedia. Aveanumai doi ani cand i-a murit mama. Zece mai tarziu isi pierde sitatal. Ramasa orfana, este crescuta de un unchi batraior. Dupa ceimplineste 18 ani, o data cu absolvirea scolii, fata timida si singuraticase hotaraste sa devina actrita.

In anul 1934, debuteaza in filmul suedez "Munkbrogreven". "Oparte din mine este boema. Cealalta parte, dimpotriva", se plangeIngrid. Viata boema este legata de trei mari iubiri: fotograful RobertCapa, compozitorul si interpretul Larry Adler, si regizorul VictorFleming. Dupa aventura cu Capa, pe care il cunoaste la Paris, urmeazafurtunoasa poveste de dragoste cu Larry Adler, depanata in Germania.

In anul 1937, se marita cu medicul suedez Peter Lindstrom. Un an maitarziu, naste o fetita, careia ii pune numele Friedel Pia. In paralel,intretine o relatie adulterina cu Capa. Sotul ii dirijeaza cariera sidomina cuplul, care nu este intemeiat pe sex. Dupa ce realizeaza ca esteinselat, se hotaraste sa divorteze. Dar ea nu concepe sa-l piarda si-ipromite solemn fidelitate. Nu trece insa multa vreme si se indragostestede regizorul Victor Fleming. Din fericire, ca si Larry Adler, acestbarbat cu 33 de ani mai in varsta ii adauga valente creative, in afaracomplicatiilor ce ii tulbura viata. Relatia dureaza pana ce este surprinsade Lindstrom.

Dupa moartea lui Fleming, Ingrid intra intr-o perioada de apatie. Peparcursul mariajului sau monoton, se risipeste si in alte aventuriefemere.
In mai 1939, pleaca la New York, pentru a juca intr-un remake dupa"Intermezzo". Inceputul celui de-al doilea razboi mondial o determina sase instaleze impreuna cu familia in America (1940). Doi ani mai tarziu,se lanseaza "Casablanca", film ce ii confera statutul de star de primamarime. Interpretarea originala din "Pentru cine bat clopotele" ii aduceo nominalizare la Oscar (in anul 1943). La sfarsitul aceluiasi an, incepefilmarile la "Lumina de gaz". De asta data, nu mai rateaza Oscarul pentruinterpretare feminina. Izbucneste un scandal in jurul relatiei amoroase cese infiripa intre ea si Roberto Rosellini, in timp ce turneaza "Stromboli"(1950). Din aceasta cauza, se intoarce in Europa, unde il aduce pe lumepe Robertino, rodul iubirii cu regizorul italian. La o saptamana dupanastere, divorteaza de Lindstrom.

Se casatoreste in Mexic cu Rosellini, caruia ii mai daruieste doua fetitegemene. In plan profesional, colaborarea lor nu se dovedeste la felde fecunda. Intre anii 1951-1955, realizeaza impreuna o serie de filmecare nu se bucura de succes. Obosita si ingrijorata ca nu va reusi sarealizeze niciodata o capodopera alaturi de cineastul italian, se intoarcela Hollywood si triumfa in "Anastasia" (1956). Este recompensata cu unal doilea premiu Oscar. Un an mai tarziu, divorteaza de Roberto si semarita cu Lars Schmidt, un impresar de teatru provenit dintr-o familiede bogati armatori suedezi. Primeste apoi un al treilea Oscar pentrurolul din "Orient Expres" (1974). La un an dupa acest ultim mare succes,divorteaza a treia oara.

Ingrijorata de simptomele unui cancer mamar, Ingrid accepta omastectomie. Moare la Londra, la 29 august 1982, dupa o mica petrecereorganizata de cativa prieteni in cinstea aniversarii ei. I se mai acordaun premiu Emmy, postum, pentru ultimul rol din filmul pentru televiziune"A Woman Called Golda".