Peste 1,8 milioane de români îşi aniversează ziua onomastică sâmbătă, 21 mai, de Sărbătoarea Sfinţilor Mari Împăraţi Constantin şi Elena. Dintre aceştia, majoritatea sunt femei care poartă numele de Elena, Ileana, Lenuţa, Leana, Constanţa sau Constantina. În această zi vor sărbători şi peste 600.000 de bărbaţi cu numele de Constantin, Costel, Costică sau Costin.

 

Intră pe felicitari.eva.ro!

 

 

 

Peste 1,8 milioane de români îşi aniversează ziua onomastică sâmbătă, 21 mai, de Sărbătoarea Sfinţilor Mari Împăraţi Constantin şi Elena. Dintre aceştia, majoritatea sunt femei care poartă numele de Elena, Ileana, Lenuţa, Leana, Constanţa sau Constantina. În această zi vor sărbători şi peste 600.000 de bărbaţi cu numele de Constantin, Costel, Costică sau Costin.

Biserica Ortodoxa îi sărbătoreşte în fiecare an pe 21 mai, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena. Constantin cel Mare, împărat roman (306-337), a devenit suveran al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxenţiu şi a lui Liciniu. In ziua dinaintea luptei cu Maxenţiu, din anul 312, lui Constantin i s-a arătat pe cer o cruce luminoasă şi inscripţia: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Împăratul va însemna toate steagurile armatei sale cu semnul sfintei cruci şi va intra biruitor în Roma. Prin Edictul de la Milano (313) a acordat libertatea de cult a creştinismului, acesta devenind religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare.

Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţa cu Tatăl şi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, dupa echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Cezareea. A murit în Nicomidia şi a fost înmormântat în Constantinopol, în biserica ctitorită de el.

Împărateasa Elena, Flavia Iulia Helena, s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la îndemnul împăratului Diocletian, divorţează de împărăteasa Elena. Acesta nu se recăsătoreşte, ci trăieşte departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său. A reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un cadavru. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins cu Crucea Domnului. Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte locaşuri.

Ce semnifică numele Constantin şi Elena?

Constantin este un nume de băiat folosit în germană, franceză, maghiară, rusă, polonă, sârbă, cehă şi bulgară. Corespunde numelui englezesc Constantine. Sursa este Constans, un nume latin care înseamnă "constant, statornic".

Elena este un nume de fată folosit în italiană, spaniolă, cehă, bulgară şi română. Corespunde numelui englezesc Helen, un nume grec ce înseamnă "rază de soare". Acest nume se poate referi la o persoană din Grecia, o "Hellene". Sursa popularităţii se balansează între o sfântă şi o păcătoasă. Pe de-o parte este Sfânta Helena, mama lui Constantin cel Mare, a cărei puritate i-a permis să descopere Crucea Adevărată. Pe de-altă parte este Helen din Troia, al cărei zbor adulter în braţele prinţului Troian Paris a pornit sângerosul Război Troian. Imaginea frumuseţii răpitoare a Elenei din urmă a rămas de-a lungul anilor.

Oferă cadoul potrivit!

Florile sunt cel mai potrivit cadou pentru femeile care poartă numele de Elena. De asemenea, bijuteriile sau cosmeticele sunt cadouri care aduc bucurie femeilor. Bărbaţii pot fi surprinşi plăcut cu un parfum, articole vestimentare sau cu cadouri alese în funcţie de hobby-uri.