11 filme parodie. Te pun pe gânduri, dar râzi și în hohote

Genul s-a îmbogățit cu filmele satiră, ce cuprindeau și un comentariu politic sau social, plus o componentă morală pregnantă.

Iată ce le mai bune filme ale genului

Dr. Strangelove or: How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb (1964)

Dr. Strangelove, în regia lui Stanley Kubrick, este o satiră a Războiului Rece şi a terorii nucleare ca instrument politic. La apogeul Războiului Rece, atunci când un număr de bombardiere nucleare primesc de la un ofiţer dezaxat un ordin de a bombarda inamicul numărul 1 - Rusia - conducătorii celor două ţări încearcă să prevină o catastrofă nucleară. Dar cum apărarea se bazează pe principiul distrugerii reciproce, rezultatul va fi suprinzător.
Cu Peter Sellers în trei roluri, tonul filmului e comico-dramatic şi satirizează cursa înarmărilor, lipsa de comunicare. Principala critică e cea la adresa Războiului Rece, demontând miturile militarismului şi aruncând un ochi critic asupra războiului în general.

Brazil (1985)

Este o viziune întunecată şi sarcastică a unui foarte posibil viitor al omenirii, în regia lui Terry Gilliam. Într-un viitor perfect al eficienţei utopice, în care domnesc tehnologia şi birocraţia în formele lor supreme, şi unde supravegherea decretată de guvernanţi este omniprezentă şi acceptată ca un inconvenient cotidian, viaţa lui Sam Lowry ia o turnură bizară sub influenţa unei serii de evenimente.
Prin natura serviciului, ajunge în casa unei persoane ucise de oamenii puterii; începe să aibă vise afrodisiace şi parcă zboară alături de o superbă femeie înaripată; sistemul de ventilaţie al apartamentului i se strică şi este reparat de un super-erou, care apoi îl vizitează adeseori, numai noaptea, plutind prin aer. Iar cand Lowry o cunoaşte pe Jill, femeia visurilor sale, se lasă atras de ea într-un complot împotriva guvernului, care-i va fi fatal...

Edward Scissorhands (1990)

Edward Scissorhands este o peliculă excentrică şi obsedantă a maestrului american al fantasticului, Tim Burton, o poveste cu tente moralizatoare despre toleranţă, diversitate şi creativitate, dar şi despre anevoioasa maturizare a unui tânăr (tânărul în cauză e un monstru). Edward trebuie să-şi găsească locul nu numai în universul ironic şi suprarealist al micii comunităţi în care locuieşte, dar şi în lumea largă.