Vegetarienii care exclud consumarea oricarui produs animal (carne, lapte, oua, branza, miere) sunt numiti vegani sau vegetarienii puri/stricti, cu toate ca unii rezerva acest termen doar in cazul celora care evita pana si purtarea hainelor din produse animale (pielea, blana, matasea, lana).

Veganii nu cumpara produse cosmetice care contin ingrediente testate pe animale. Un produs animal, in contextul de fata se refera la orice parte din corpul unui animal sau orice substanta derivata din acel corp. Unii vegani evita sa foloseasca animalele drept hrana, insa accepta sa poarte hainele confectionate din materiale provenite din produse animale. Acestia sunt denumiti "vegani dietetici".


Tipuri de vegetarieni

Lacto-ovo-vegetarienii nu consuma carne, dar accepta produsele animale precum ouale si laptele. Insa nu mananca branza facuta din chiag si, din motive etice, nu consuma ouale de ferma. Termenul de vegetarian este cel mai des identificat cu cel de lacto-ovo-vegetarian, mai ales acum cand cel de "vegan" si-a castigat acceptarea ca termen pentru o practica stricta. Aceasta este cea mai intalnita forma de vegetarianism in Europa si America.

Lacto-vegetarienii au o dieta care exclude carnea si ouale, dar care se bazeaza pe consumul produselor lactate (lapte, branza, unt, iaurt). Aceasta forma de vegetarianism este foarte raspandita in India.

Ovo-vegetarienii sunt cei mai rar intalniti. Nu accepta carnea si produsele lactate, dieta lor bazandu-se pe oua.

Macrobioticii urmeaza o dieta din motive spirituale si filosofice. Isi propun sa mentina un echilibru prin mancare, perceputa ca imbinarea intre ying (pozitiv) si yang (negativ). Dieta presupune zece nivele, devenind din ce in ce mai restictiva pe masura ce urca spre ultimul nivel. Nu toate aceste nivele sunt vegetariene, insa toate exclud din start carnea si produsele animale. Penultimele nivele exclud chiar si fructele si legumele, conducand spre ultimul nivel care consta intr-o dieta cu orez brun.

Naturistii consuma in general cruditati ca si veganii, iar mancarea o prepara la o temperatura mai mica de 37 de grade Celsius, pentru a nu distruge enzimele si o parte din nutrienti si pentru a nu diminua continutul de vitamine si minerale.

Urmatoarele tipuri de vegetarianism nu sunt general acceptate:

Fructarienii sunt persoane care mananca numai fructe, nuci, seminte, vinete, rosii si alte produse vegetale care pot fi adunate fara a face rau copacului / plantei respective (unii fructarieni accepta doar fructele / legumele care au cazut singure). Astfel, un fructarian poate manca pepeni, castraveti, rosii, leguminoase, dar va refuza cartofii sau spanacul. Aceasta forma de vegetarianism este foarte disputata, in sensul ca nu se stie clar daca urmand o dieta fructariana se poate evita malnutritia.

Flexitarianii sunt persoanele care consuma carne ocazional. Termenul apare pentru prima data mentionat in 1992. Un flexitarian poate urma o dieta vegetariana acasa, dar poate consuma carne la o masa in oras cu familia sau cu prietenii. In 2003, America Dialect Society a votat termenul de flexitarian drept cel mai utilizat cuvant si l-a definit ca un "vegetarian care mananca doar ocazional carne".

Motive pentru care unele persoane considera ca trebuie sa urmeze un regim flexitarian:

Dieta vegetariana conserva apa si resurse terestre;

Din punct de vedere etic nu se opun consumului de carne, insa considera dieta vegetariana ca fiind mai ieftina;

Membrii familiei sunt vegetarieni si, prin urmare, o dieta flexitariana este foarte convenabila;

Considera dieta vegetariana foarte sanatoasa, insa le place sa savureze carnea.

Sfaturi utile pentru vegetarieni

Exista multe alimente care contin ingrediente derivate din animale, iar unele constituie o adevarata "capcana" pentru vegetarieni:

Gelatina, de exemplu, este facuta din ligamente, tendoane, oase din animale care au fost fierte in apa. Este adesea intalnita in produsele de cofetarie: inghetata sau alte produse lactate;

Grasimile animale sunt grasimile animalului sacrificat si se intalnesc intr-un numar insemnat de produse alimentare, inclusiv in biscuiti, prajituri si margarina;

Seul si untura sunt, de asemenea, tipuri de grasime animala;

Anumite adaosuri alimentare (de exemplu, E-urile) pot deriva din surse animale.