Studiul amintit de Mediafax prezintă şi felul în care românii ar dori să arate meniul lor zilnic
Pentru micul dejun sunt menţionate alimentele bogate în nutrienţi (calorii, proteine, carbohidraţi), ce pot asigura energia pentru întreaga zi, iar prânzul ar trebui să conţină două feluri de mâncare: o ciorbă/ supă şi carne cu garnitură. La ultima masă a zilei, românii vor o mâncare slabă caloric, uşor de digerat, pentru a nu avea efecte negative asupra organismului pe parcursul nopţii (supă, lactate uşoare, peşte etc.).
Se constată însă în studiu şi dorinţa respondenţilor de a include şi alte alimente în actualul lor meniu sau de a le înlocui pe cele existente cu unele "mai sănătoase", precum: alimente bio (fructe, legume proaspete, carne "de curte"), mai multă mâncare gătită în casă, dulciuri sănătoase de casă.
Cel mai des întâlnite griji ale românilor privind alimentaţia sunt cele legate de cantitatea de E-uri/ conservanţi din produse, numărul de calorii, cantitatea de zahăr, hormonii de creştere şi provenienţa produselor.
Pentru români, mâncarea sănătoasă se traduce prin: fără zahăr, fără grăsimi, fără E-uri, neprocesat, natural, "din curtea ţăranilor", verde, proaspăt, curat, combinaţii corecte, cumpătare, echilibru.
Studiul calitativ a fost realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă prin intermediul a 16 interviuri în profunzime, cu participanţi de ambele sexe, având vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani. Analiza a fost realizată în intervalul 10 - 14 noiembrie 2014.
Foto: Mediafax
Pentru micul dejun sunt menţionate alimentele bogate în nutrienţi (calorii, proteine, carbohidraţi), ce pot asigura energia pentru întreaga zi, iar prânzul ar trebui să conţină două feluri de mâncare: o ciorbă/ supă şi carne cu garnitură. La ultima masă a zilei, românii vor o mâncare slabă caloric, uşor de digerat, pentru a nu avea efecte negative asupra organismului pe parcursul nopţii (supă, lactate uşoare, peşte etc.).
Se constată însă în studiu şi dorinţa respondenţilor de a include şi alte alimente în actualul lor meniu sau de a le înlocui pe cele existente cu unele "mai sănătoase", precum: alimente bio (fructe, legume proaspete, carne "de curte"), mai multă mâncare gătită în casă, dulciuri sănătoase de casă.
Cel mai des întâlnite griji ale românilor privind alimentaţia sunt cele legate de cantitatea de E-uri/ conservanţi din produse, numărul de calorii, cantitatea de zahăr, hormonii de creştere şi provenienţa produselor.
Pentru români, mâncarea sănătoasă se traduce prin: fără zahăr, fără grăsimi, fără E-uri, neprocesat, natural, "din curtea ţăranilor", verde, proaspăt, curat, combinaţii corecte, cumpătare, echilibru.
Studiul calitativ a fost realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă prin intermediul a 16 interviuri în profunzime, cu participanţi de ambele sexe, având vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani. Analiza a fost realizată în intervalul 10 - 14 noiembrie 2014.
Foto: Mediafax