Concentrarea pe creşterea aportului de fibre ar putea avea efecte mai bune decât o dietă mai restrictivă, relevă studiul citat
Regimul alimentar AHA cere o creştere a aportului zilnic de fructe şi legume, cereale integrale şi alimente bogate în fibre şi proteine slabe, reducând consumul de zahăr, sodiu, alcool, grăsimi saturate şi trans, colesterol şi includerea peştelui în dietă, de două ori pe săptămână. Persoanele participante la studiu în grupa AHA au primit recomandări personalizate referitoare la numărul de calorii şi cantitatea de grăsimi saturate consumată.

După un an de la debutul studiului, persoanele din ambele grupe au pierdut în greutate şi au obţinut o ameliorare a presiunii sangvine, a calităţii dietei urmate, a glicemiei, potrivit rezultatelor publicate online în Annals of Internal Medicine.

Persoanele din grupa cu dieta bogată în fibre au pierdut, în medie, două kilograme, comparativ cu 2,6 kilograme în medie în cazul grupei AHA. De asemenea, şapte persoane din grupa cu dieta bogată în fibre s-au îmbolnăvit de diabet de-a lungul studiului care a durat un an, comparativ cu doar un pacient din grupa AHA.

Dieta bogată în fibre a arătat totuşi efecte pozitive şi a fost uşor de urmat, lucru ce duce adesea la o menţinere cu succes a acesteia pe perioade mai lungi, potrivit Juliei Zumpano, dieteticiană la Cleveland Clinic, care lucrează îndeaproape cu departamentul de cardiologie preventivă.

Aportul mare de fibre este unul dintre cele mai importante aspecte ale dietei AHA, potrivit lui Juliei Zumpano.

"Fibrele te umplu, se umflă în stomac şi menţin sentimentul de saţietate pentru mai mult timp", a spus Zumpano, care nu a participat la realizarea studiului. Dar consumul de fibre ar putea fi limitat în cazul persoanelor care suferă de tulburări ale tractului digestiv sau care suferit de diaree, a mai spus dieteticiana.


Foto: Hepta