Ţi-e poftă mereu de ele, însă trebuie să ştii că chipsurile sunt adevărate bombe realizate din prafuri şi chimicale care în timp afectează sănătatea.

Un studiu realizat de APC România, în urma unei analize detaliate a peste 27 de tipuri de chipsuri care se găsesc în toate magazinele din România, arată că în acestea găsim tot ce vrei, în afară de cartofi. De asemenea, avertismentul specialiştilor se referă şi la conţinutul extrem de mare de sare care se regăseşte în toate aceste produse.

Specialişii au constatat că 44% din sortimentele analizate conţin acid citric, 37% monoglutamat de sodiu, 15% clorură de potasiu, 15% acid lactic şi 7% conţin trei tipuri de potenţiatori de gust: monoglutamat de sodiu, guanilat disodic și 5 ribonucleotide disodice.

Chipsurile sunt realizate din prafuri şi chimicale

Pe lângă cartofi (numai la 15% dintre sortimentele analizate se menţionează cantitatea de cartofi), ulei vegetal şi condimente, chipsurile conţin o mulţime de alte ingrediente cum ar fi: glucoză afumată, amidon din cartofi pregelatinizant, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din soia, maltodextrină, dextroză, monoglutamat de sodiu, guanilat disodic, 5 ribonucleotide disodice, inozinat disodic, acid citic, clorură de calciu, clorură de potasiu, acid tartric, acid malic, coşenilă, caramel simplu, acetat de sodiu, lactat de calciu, arome de fum.

"Marea majoritate a chipsurilor nu sunt făcute din cartofi, sunt făcute din tot felul de bazaconii frumos colorate și cu gust de orice. Chiar de orice, credeți-mă! De fum, grătar, chili, sărați, cu ceapă, usturoi, cu orice. Astăzi, în alimentație aproape nimic nu e ceea ce pare: cafeaua este de fapt aromă cu cafea, chipsurile sunt bazaconii colorate și totul e aromă cu ceva. Dacă v-aș spune că mai bine ronțăiți un măr sau niște covrigei cu tărâțe, veti spune că sunt depășit și neadaptat. Poate sunt, dar nu vreau răul nimănui. Sunt medic și recomand copiilor mei și pacienților să mănânce cât mai natural și mai puțin procesat, adică nu din pungă sau din cutie. Sănătatea e o decizie personală și începe încă din copilarie!”

Dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică.

De asemenea, dacă nu ai avut încă curiozitatea de a te uita pe eticheta unui astfel de produs, trebuie să ştii că chipsurile au un conţinut exagerat de mare de calorii: 100 grame produs variază între 416 kcal şi 546 kcal. Mai mult, cantitatea de grăsimi saturate este foarte ridicată, iar acestea cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri.

Cum ne afectează aceste substanţe sănătatea?

• acidul citric poate provoca dureri abdominale și atacă smalțul dinților. Nu este recomandat în alimentația copiilor.
• E621- monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.
• clorura de potasiu este folosită în general în agricultură ca îngrășământ chimic. Consumarea acestei ”sări” poate declanşa sau agrava, de la individ la individ, diverse boli: afecţiuni renale, afecţiuni cardiace, hipertensiune, infarct miocardic şi diabet zaharat.
• E 270 – acidul lactic poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Este interzis copiilor!

"Chipsurile industriale sunt realizate din materii prime înalt procesate, la nivel de extract și pudră, cu adaosuri chimice din categoria aditivilor și aromelor artificiale, fapt ce face ca aceste produse să fie lipsite de nutrienți valoroși, fiind doar bombe calorice. Totodată, mulți consumatori nu cunosc faptul ca în produsele alimentare obținute prin prăjire în ulei la temperaturi ridicate, ia naștere o substanță cancerigenă numită acrilamida. Nivelul ridicat de grăsimi, carbohidrați și sarea din aceste produse, nu le recomandă a fi consumate de către copii și adulți cu afecțiuni medicale precum hipertensiune arterială, diabet tip 2 și alte boli metabolice.”, avertizează Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.