Reclama pentru margarină în care apare Nadia Comăneci a stârnit numeroase polemici, mai ales după atacul dur venit din partea lui Robert Turcescu. Astfel, au apărut semne de întrebare despre cât de nociv sau benefic este acest produs.

Întrebarea care apare în mintea multor oameni este cum poate o fostă gimnastă să facă reclamă la un aliment controversat şi să-l promoveze în şcoli ca fiind unul potrivit pentru alimentaţia copiilor?

Săptămâna trecută, Robert Turcescu a atacat-o într-un limbaj dur pe Nadia Comăneci pe motiv că face reclamă la margarină şi pentru că acest produs este promovat în şcolile din Bucureşti în cadrul unui program educaţional, ca fiind un aliment potrivit pentru copii. De asemenea, atacul a fost continuat de către Radu Banciu de la B1TV care îi dă dreptate lui Robert Turcescu referitor la faptul că promovarea margarinei printre copii nu este ceva lăudabil.

Drept urmare, Ministerul Educaţiei a demarat o anchetă pentru a verifica în ce condiţii un producător de margarină şi-a făcut publicitate într-o şcoală generală din Capitală. 

 

Unt sau margarină. Care este diferenţa între cele două produse?

Atunci când vorbim despre unt sau margarină, trebuie să ştim că margarina a apărut în 1813 ca o soluţie mult mai ieftină de hrănire a trupelor lui Napoleon al III-lea, înlocuind untul scump din raţia soldaţilor. Pentru a asigura o textură cremoasă şi consistentă, producătorii trec printr-un proces de hidrogenare  uleiurile vegetale care se folosesc ca materie primă în prelucrarea margarinei.

Acest proces numit hidrogenare se realizează la temperaturi ridicate şi transformă grăsimile vegetale care iniţial sunt bune în unele de tip trans, adică acele grăsimi rele care scad colesterolul bun şi-l măresc pe cel rău. Acest lucru  predispune la un risc mult mai ridicat de îmbolnăvire a inimii.


Ce recomandă specialiştii noştri?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare spune că materia primă în fabricarea margarinei sunt grăsimile sub formă de uleiuri şi care prin procesul de hidrogenare se transformă în grăsimi saturate solide la temperatura camerei. "Prin acest proces se distrug acizii graşi esenţiali şi se nasc acizii trans. Practic prin aceste modificări chimice este distrusă grăsimea naturală, care nu mai este recunoscută de organism, ceea ce înseamnă că o materie prima naturală supusă chimizării se transformă într-un produs artificial", adăugă speclialistul.

Nutriţionistul Lygia Alexandrescu declară pentru ziarul Adevărul că margarina nu trebuie consumată zilnic, iar tehnologia actuală permite fabricarea unui alt tip de margarină printr-un proces numit interesterificarea, prin care trigliceridele şi acizii graşi nu-şi schimbă structura, pentru că temperaturile sunt mai mici de 60, 70 de grade. „Pot apărea studii în câţiva ani care să ne spună că nici această margarină nu este bună.Este, totuşi, un produs de sinteză pe care corpul nu ştie cum să-l metabolizeze. (...) Un copil care consumă şi este încurajat să consume în mod frecvent produse de sinteză îl expune, pe termen lung, la obezitate, diabet şi multe alte probleme”, spune nutriţionistul.

Dr. Corina Zugravu, lector universitar UMF Carol Davila şi specialist în nutriţie ne spune că "majoritatea margarinelor tartinabile nu au grăsimi hidrogenate. În calitate de medic nutriţionist şi nu de expert pe piaţa de margarină, nu pot face considerente vizavi de toate produsele care există pe piaţă, pentru că nu am astfel de informaţii".

Dr. Ciprian Constantin, medic specialist „Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice” spune că margarinele tartinabile de calitate nu conţin grăsimi hidrogenate şi au o compoziţie nutriţională foarte bună. "Acestea sunt recomandate de către autorităţile în domeniu din diferite ţări sau de asociaţiile internaţionale de sănătate (WHO, AHA) tocmai pentru că au o cantitate mare de grăsimi bune. Cele mai multe conţin ulei de floarea soarelui şi în consecinţă sunt surse bune de acid linoleic (Omega 6). Există însă şi margarine care conţin alte uleiuri vegetale (de in, de rapiţă) şi prin urmare conţin o cantitate importanta de acid alfa – linolenic (Omega 3). În plus, margarina este o sursă bună de vitamine liposolubile (A, D si E)", spune specialistul.


Când a fost inventată margarina?

În 1813, chimistul francez Michel Eugène Chevreul a descoperit acidul margaric, prima componentă de bază a margarinei. Însă, abia în 1869, un alt chimist francez, Hippolyte Mège Mouriès, a inventat oleomargarina (cum a fost numită iniţial margarina) şi a patentat produsul. Scopul pentru care a fost inventată margarina este acela de a înlocui untul şi a fi un produs accesibil pentru armata franceză, dar şi pentru clasele de jos. Prin urmare, margarina a apărut la cererea lui Napoleon al III-lea care oferea un premiu celui care inventa un astfel de produs.

Deoarece margarina nu a cunoscut un succes în Franţa, în 1871 chimistul Hippolyte Mège Mouriès a vândut patentul firmei olandeze Jurgens, actualmente parte a grupului Unilever. Tot în acelaşi an, farmacistul german din Koln, Benedict Klein, a înfiinţat prima fabrică de margarină. 

Cum arăta o reclamă la margarină în 1893