In prezent, probabil ca nu exista un subiect din domeniul nutritiei care sa fie mai disputat si care sa nasca cele mai mari confuzii in randul consumatorilor decat organismele modificate genetic (OMG). Unii le privesc ca fiind toxice si deosebit de periculoase, in vreme ce altii le considera solutia optima in caz de foamete in masa.

Oare constituie un salt avantajos pentru pentru umanitate sau o "capcana" a sanatatii noastre? Nimeni nu poate da un raspuns exact, insa majoritatea inclina inspre ultima varianta. Cert este ca pe fundalul acestei polemici s-a ajuns la o crestere imensa, pe plan mondial a culturilor de OMG si alegerea este lasata in seama consumatorului care trebuie sa acorde importanta maxima etichetelor de pe fiecare produs in parte pentru a se proteja.


Ce sunt organismele modificate genetic?

Organismele modificate genetic sunt obtinute din plante care au fost supuse procesului de modificare genetica, adica a caror identitate genetica (ADN) a fost alterata prin introducerea unor gene, nu neaparat din regnuri vegetale, ci si din mediul animal - imposibil in natura - lucru care ar putea avea efecte greu de prevazut asupra ecosistemului si, implicit, asupra fiintei umane.

In lume exista mai multe firme implicate in acest proces care au interese economice sa-si vanda semintele modificate genetic. Romania se situeaza in randul tarilor care cultiva astfel de organisme, alaturi de: SUA, Argentina, Canada, China, Australia, Bulgaria, Columbia, Germania, Honduras, India, Africa de Sud, Spania, Uruguay, Brazilia, Franta.


Care sunt marile culturi de OMG?

La ora actuala marile culturi de OMG care se intalnesc pe suprafete insemnate la nivel mondial sunt cele de soia (60%), bumbac (28%), porumb (14%) si rapita (5%). In special, culturile de soia modificata genetic - care se cultiva in Romania din 1998 - s-au extins in peste 30 de judete de la noi, atingand un numar de 130.000 de hectare.


Efectele OMG asupra sanatatii consumatorului

Exista numeroase studii contradictorii care sustin atat ca aceste modificari imbunatatesc continutul nutritional al alimentelor, cresc rezistenta la diversi pradatori, reduc alergenitatea, cresc productivitatea, precum si reactiile total opuse potrivit carora populatia din apropierea unui camp cultivat cu OMG este afectata si poate manifesta reactii alergice, simptome febrile, probleme respiratorii.

La om nu este nimic dovedit stiintific, insa in cazul animalelor s-a constatat in urma unor studii ca ar prezenta modificari la nivel cerebral, imunitar.

"Nu au cum sa aduca beneficii. Este absurd sa credem ca omul poate crea ceva superior asupra ceea ce a creat natura; ceea ce poate fi benefic dintr-un anumit unghi de vedere, in ansamblu poate aduce efecte negative care sa depaseasca efectele benefice. Astfel incat, din punct de vedere ecologic nu putem spune ca OMG aduc beneficii organismului nostru. In principiu, plantele care exista in prezent, cele nemodificate genetic au fost selectate in mod natural; ele au rezistat cel mai bine la daunatori, in conditiile de mediu din zona/tara respectiva. Creand plante modificate genetic riscam sa contaminam si plantele nemodificate genetic si sa scadem biodiversitatea

", afirma Diana Coravu, medic specialist in Diabet, Nutritie si Boli metabolice.

De cele mai multe ori ne intrebam daca aceste organisme modificate genetic pot cauza reactii alergice, insa este greu de identificat teoretic acest lucru. Cand consumam un aliment modificat genetic, proteinele produse de ADN, cu toate ca sunt de provenienta vegetala sau animala pot reactiona la fel asupra tubului digestiv. Ramane de vazut daca afecteaza sistemul imunitar, deoarece tubul digestiv are un sistem imunitar bine pus la punct (deoarece el ia primul contact cu proteinele straine, care sunt exact produsul acestui ADN modificat genetic).

Ceea ce trebuie sa retinem este ca acest proces de modificare genetica nu este nou, ci exista de cateva secole si ca tehnicile moderne de modificare genetica au fost dezvoltate cu scopul de a imbunatati calitatea nutritiva a alimentelor si sa inlature caracteristicile daunatoare. In ce masura se reuseste acest lucru? Si daca se reuseste, de ce exista parerile contradictorii care vin sa "darame" toate aceste posibile avantaje. Ramane la indemana fiecaruia sa aprecieze efectele pozitive sau negative si sa actioneze conform propriei pareri.

Articol realizat in colaborare cu Diana Coravu, medic specialist in Diabet, Nutritie si Boli metabolice.


Linkuri utile

http://www.guv.ro/presa/afis-doc.php?idpresa=45361&idrubricapresa=1
&idrubricaprimm=&idtema=&tip=&pag=&dr=

http://www.mmediu.ro/dep_mediu/legislatie_omg.htm

http://mapam.ro/pages/view_presa.php?id=1238&lang=2