Dar un studiu american realizat pe parcursul a peste 25 de ani arată că un consum moderat de carbohidrați sau schimbarea cărnii cu proteine și grăsimi pe bază de plante reprezintă soluția mai sănătoasă.

Studiul s-a bazat pe faptul că oamenii își amintesc cantitatea de carbohidrați pe care o consumă. Studiul a fost publicat în The Lancet Public Health și a analizat 15.400 de persoane din Statele Unite, care au completat chestionare cu privire la alimentele și băuturile consumate, împreună cu dimensiunile porțiilor. Din aceste date, oamenii de știință au estimat proporțiile de calorii revenite din carbohidrați, grăsimi și proteine. După ce au analizat grupul studiat pentru o perioadă medie de 25 de ani, cercetătorii au descoperit că cei care au obținut 50-55% din energia lor din carbohidrați au prezentat un risc ușor mai mic de deces decât cei care au consumat puțini, respectiv mulți carbohidrați. 

Carbohidrații includ legume, fructe și zahăr, dar principala lor sursă este reprezentată de alimentele cu amidon, cum ar fi cartofii, pâinea, orezul, pastele și cerealele. Cercetătorii au estimat că, de la vârsta de 50 de ani, persoanele din grupul cu consum moderat de carbohidrați au avut o speranță de viață care s-a mai întins pe încă 33 de ani. Rezultatele au fost similare celor din studiile anterioare, care au inclus mai mult de 400.000 de persoane din mai mult de 20 de țări. 

Schimbarea carbohidraților cu grăsimile și proteinele pe bază de plante ar putea stimula îmbătrânirea sănătoasă. Oamenii de știință au descoperit că un consum mai mare de carne de vită, de miel, de porc, de pui și de brânză în loc de carbohidrați a fost corelat cu un risc de deces ușor crescut. Însă înlocuirea carbohidraților cu mai multe proteine și grăsimi pe bază de plante, cum ar fi legumele și fructele cu coajă lemnoasă, s-a dovedit a reduce cu ușurință riscul de deces.

Dietele cu un conținut scăzut de carbohidrați, care le înlocuiesc pe cele cu carbohidrați cu proteine sau grăsimi, câștigă popularitate pe scară largă ca strategie a pierderii în greutate. Cu toate acestea, cercetările sugerează că dietele cu un conținut scăzut de carbohidrați pe bază animală, care sunt predominante în America de Nord și în Europa, ar putea fi asociate cu o durată de viață mai scurtă și ar trebui descurajate. În schimb, dacă cineva alege să urmeze o dietă săracă în carbohidrați, atunci schimbul de carbohidrați cu mai multe grăsimi și proteine pe bază de plante ar putea promova într-adevăr îmbătrânirea sănătoasă pe termen lung. 

În plus, nu este suficient să te concentrezi pe nutrienți. Autorii speculează faptul că dietele de tip occidental care restricționează carbohidrații au ca rezultat adesea un consum mai mic de legume, fructe și grâne și duc la un consum mai mare de proteine și grăsimi animale, care sunt corelate cu inflamații și îmbătrânirea organismului.

Cu toate acestea, există și limitări la acest studiu. Constatările arată mai degrabă asociațiile observaționale decât cauzele și efectele a ceea ce mănâncă oamenii, iar raportările au fost făcute direct de oameni, acestea nefiind neapărat corecte. Iar autorii studiului recunosc că, din moment ce dietele au fost analizate doar la începutul procesului și șase ani mai târziu, modelele alimentare s-ar fi putut schimba în următorii 19 ani. 

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!