Stresul este o reactie de aparare a organismului la o serie de factori externi. Mecanismele fiziologice care sunt puse in miscare, ca efect al stresului, au un impact major asupra organismului. Stresul produce o descarcare masiva de adrenalina, care solicita glandele suprarenale, creste ritmul cardiac, produce vasoconstrictie periferica (mani si picioare reci), si accelereaza toate reactiile organismului, totul cu un consum masiv de energie (ceea ce determina suprasolicitarea pancreasului datorita dezechilibrului glucidic) si, din nou, o suprasolicitare a inimii.

Stresul este o reactie de aparare a organismului la o serie de factori externi. Mecanismele fiziologice care sunt puse in miscare, ca efect al stresului, au un impact major asupra organismului.

Stresul produce o descarcare masiva de adrenalina, care solicita glandele suprarenale, creste ritmul cardiac, produce vasoconstrictie periferica (mani si picioare reci), si accelereaza toate reactiile organismului, totul cu un consum masiv de energie (ceea ce determina suprasolicitarea pancreasului datorita dezechilibrului glucidic) si, din nou, o suprasolicitare a inimii.

Ca sa poti avea o imagine mai clara, afla ca adrenalina este supranumita hormonul supravietuirii si este produs reflex si eliminat in cantitati mari, de suprarenale, in situatii limita, care pun viata in pericol. Cu alte cuvinte stresul este o situatie limita, pe care organismul o suporta ore in sir, zile in sir...

Stresul este in egala masura si un motor, o sursa de energie. Simturile, gandirea si memoria sunt accelerate. Problema este ca stresul, resimtit intervale mari de timp, are efecte nefaste asupra starii de sanatate pe termen lung, dar si asupra familiei tale.

Cum afecteaza stresul organismul?

Stresul provoaca bolile de inima, este un factor determinant al depresiei si ulcerului. Produce o slabire generala a imunitatii, creste tensiunea arteriala, suprasolicita pancreasul si poate declansa diabetul zaharat, creste apetitul si favorizeaza cresterea colesterolului. Poate produce dezechilibre metabolice, obezitate, diminueaza apetitul sexual, produce insomnii si induce un somn agitat neodihnitor. Una din cele mai mari rele pe care le produce stresul este faptul ca ingrasa. Cele mai multe persoane care au probleme cu greutatea au o viata plina de stres. Afla mai multe aici. O solutia ar fi aceea da a te autoeduca, de a constientiza ca in anumite situatii nevoia de a manca, de a rontai, de a ciuguli este doar o manifestare a stresului.

La ce este bun stresul?

Creste capacitatea de concentrare. Mobilizeaza si stimuleaza vointa si perseverenta. Puseurile de stres intretin si antreneaza memoria, si previn instalarea dementei senile si a bolii Alzheimer. Creste acuitatea vizuala, stimuleaza activitatea si oxigenarea creierului. Unii medici sustin ca daca este tinut sub control si administrat in doze "rezonabile", stresul este tonicul cerebral perfect.

Calea de mijloc

Din pacate, stresul a ajuns un fel de a fi, face parte din existenta noastra. Nu poti scapa, dar poti combate efectele stresului, asupra organismului. Cum? Prin alimentatie, miscare si momente de ragaz.  

Buna dispozitie. O stare de spirit pozitiva combate efectele stresului, dar mentine avantajele lui. Te pot ajuta o mana de migdale sau de fistic, nucile si bananele. Vitamina B, din aceste alimente, produce serotonina (un hormon care calmeaza), si te ajuta sa te relaxezi.

Consolideaza sistemul imunitar. Un sistem imunitar slabit creste riscul de bolilor virale. Antidotul il reprezinta brocoli, ardeiul gras, kiwi, capsunele si rosiile. Bogate in vitamina C acestea reduc efectele radicalilor liberi si sprijina sistemului imunitar. Mai mult, un studiu realizat in Germania si publicat de Psychopharmacology a aratat ca Vitamina C reduce nivelul stresului si normalizeaza tensiunea si nivelul cortizolului, in urma unei situatii stresante.

Calmeaza-te. Bananele, avocado, fasolea, porumbul, carne de curcan si cartofi, au efect relaxant, fiind bogate in potasiu si magneziu care relaxeaza activitatea cardiaca. Carnea de curcan are efect relaxant recunoscut. Acest tip de carne are un gen de aminoacid care incurajeaza secretia de serotonina. Spanacul prin aportul de magneziu, poate combate migrenele si senzatia de oboseala.

Asigura-ti un somn bun. Somnul linistit pe de o parte combatere efectele stresului, pe de alta ofera organismului capacitatea de a face fata cu bine momentelor de tensiune maxima. Laptele, iaurtul, linte, ovaz, seminte de bostan, spanac sau sfecla, detin secretul somnului odihnitor.

Nevoia de dulce. Stersul accentueaza nevoia de a manca dulce. In loc de bomboane, prajituri pline de calorii sau ciocolata, alege cartofi dulci. Satisfac nevoia de carbohidrati, abunda in betacaroten si alte vitamine, iar fibrele ajuta ca efectul sa fie de durata. O alternativa pot fi si caisele uscate bogate in magneziu.

Protejeaza-ti inima. Cum? Prin aport constant de acizii grasi omega 3. Un studiu publicat in Diabetes & Metabolism, arata ca somonul, nucile si uleiul de masline sunt antidoturi foarte eficiente pentru inima supusa la stres continuu.

Dieta de stres

Treci printr-o perioada stresanta? Alege combinatiile din meniul de stres, ca sa faci fata cu bine provocarilor.
Dimineata: Lapte, cereala integrale si un kiwi sau oua moi, putina carne de curcan si suc de portocale.
Gustare: O banana sau o mana de migdale
La pranz: Ton sau somon la gratar, cartofi fierti sau spanac, suc de portocale sau carne de curcan si cartofi dulci, salata de spanac si un mar.
Gustare: Un iaurt sau o mana de seminte de dovleac sau fistic.
La cina: Lapte sau iaurt, branza de vaci, mamaliga si ceapa, sau sparanghel si carne de pui, sau salata cu seminte si somon la gratar. Un dulce pe baza de lapte si oua.

Evita in zilele foarte tensionate: cafeaua, zaharul rafinat, ceaiul negru, alcoolul, grasimile animale, carnea de porc, fainoasele rafinate, preparatele industriale din carne, conservele (dar si legumele conservate prin fierbere, pentru ca sunt lipsite de orice valoare).