V-ati intrebat vreodata care este modul in care alimentele pe care le consumati se transforma in energie? Alimentele contin diferite substante nutritive, unele care au rolul de a furniza energie, celelalte ofera suport organismului pentru a putea folosi aceasta energie.

Hidratii de carbon, proteinele, lipidele si alcoolul constituie substratul energetic. Zilnic, organismul are nevoie de o anumita cantitate de energie pentru a putea functiona in parametrii optimi. Atat energie consumata de organism, cat si cea furnizata de alimente se masoara in calorii.

Energia poate fi furnizata in diferite moduri:

Hidratii de carbon, proteinele si grasimile care se gasesc in diverse alimente si alcoolul continut de anumite bauturi furnizeaza calorii. Grasimile furnizeaza o cantitate de calorii pe unitatea de greutate de doua ori mai mare decat cea furnizata de hidratii de carbon si de proteine si din acest motiv, reducerea cantitatii de calorii ingerate se face in primul rand prin reducerea aportului de grasimi.

Substante nutritive	Calorii pe gram
- hidrati de carbon	4
- proteine	4
- grasimi	9
- alcool	7

Grasimile reprezinta cea mai concentrata sursa de energie si, din acest motiv, sunt cele mai bogate in calorii. Comparativ cu hidratii de carbon si proteinele la care prin arderea unui gram se obtin 4 calorii, prin arderea unui gram de grasimi se obtin 9 calorii. O dieta menita sa va ajute sa ajungeti la o greutate sanatoasa trebuie sa cuprinda o combinatie optima de hidrati de carbon, proteine, grasimi si alte substante nutritive si sa ofere un echilibru intre aport si consumul de energie.

Echilibrul energetic

Greutatea dumneavoastra este determinata de echilibrul energetic dintre aport si consum. Daca ingestia este mai mare decat consumul caloric, castigati in greutate; in cazul in care consumati mai multe calorii, prin efort fizic sau gimnastica, puteti sa scapati de kilogramele in plus, iar in cazul in care aportul si consumul sunt in echilibru, greutatea ramane constanta. Principiul ce sta la baza controlului greutatii se refera la echilibrul energetic. Necesarul zilnic de calorii depinde de mai multi factori, indiferent daca sunteti supra-, hipo- sau normoponderal. Exercitiul fizic poate constitui si el unul dintre factori.

Aportul caloric in exces trebuie sa depaseasca 3500 de calorii pentru a castiga 450 de grame de tesut gras si, in egala masura, daca veti consuma 3500 de calorii suplimentar fata de aport, veti pierde 450 de grame de tesut gras. Scaderea ponderala presupune un deficit energetic constant, iar acest deficit poate fi obtinut in doua moduri: prin scaderea aportului sau prin cresterea consumului de calorii (prin intermediul activitatii fizice). Modalitatea cea mai eficienta este reprezentata de combinarea celor doua modalitati.

Abordarea lenta, dar constanta, are mari sanse de reusita deoarece dureaza destul de mult sa inlocuiesti obiceiuri vechi cu unele noi. Complianta la modificarile de comportament alimentar si fizic este mai mare daca aceste modificari se fac gradat.

Probleme medicale

Factori genetici, endocrinologici si metabolici contribuie intr-un procent destul de mic la instalarea supraponderabilitatii si obezitatii. Mai putin de 2% din cazurile de obezitate pot avea la origine o disfunctie metabolica, de pilda o hipofunctie tiroidiana, boala Cushing sau un alt dezechilibru hormonal. O rata metabolica scazuta poate fi, de asemenea, foarte rar cauza obezitatii. In realitate, persoanele supraponderale au o rata metabolica absolut mai mare si consuma o cantitate mai mare de calorii decat o persoana slaba de aceeasi inaltime.

Alti factori

1. Sexul. Muschii consuma mai multa energie decat tesutul adipos. Din acest motiv, barbatii, care au o masa musculara mai mare, consuma in repaus cu 10-20% mai multe calorii decat femeile.

2. Varsta. Pe masura ce imbatraniti, masa musculara tinde sa scada, iar tesutul adipos sa fie mai bogat. Scaderea masei musculare duce la scaderea ratei metabolice a organismului. Ca urmare, metabolismul scade in intensitate pe masura ce inaintati in varsta. Toate aceste modificari trebuie corelate cu un aport caloric redus. Daca nu adaptati aportul caloric la noile realitati metabolice, riscati sa castigati in greutate.

3. Fumatul. Fumatorii au tendinta sa se ingrase dupa ce se lasa de fumat, o crestere ponderala de 2,5 - 3,5 kg fiind destul de obisnuita. Aceasta crestere ponderala se poate datora faptului ca nicotina din tigarile fumate producea o accelerare a metabolismului. Atunci cand o persoana se lasa de fumat, ea consuma mai putine calorii. Fumatul afecteaza si gustul persoanei, ca urmare dupa ce se lasa de fumat, mananca mai mult deoarece alimentele par mai gustoase.

4. Graviditatea. Dupa o sarcina, greutatea unei femei poate creste cu 1,8 pana la 2,5 kg fata de greutatea anterioara sarcinii. Aceasta crestere ponderala poate fi punctul de plecare pentru instalarea supraponderabilitatii sau obezitatii.

5. Medicamentele. Corticosteroizii si antidepresivele triciclice pot determina o crestere ponderala.

6. Diferite boli. Afectiunile medicale care au drept consecinta scaderea activitatii fizice pot duce la crestere ponderala.

Desi obezitatea este rezultatul unei combinatii de factori, cele mai importante cauze sunt lipsa unei alimentatii sanatoase si inactivitatea fizica. Vestea cea buna este ca atat dieta, cat si activitatea fizica, pot fi influentate intr-un sens pozitiv si ca prin adoptarea unui stil sanatos de viata si alimentatie va veti imbunatati considerabil sanatatea. Scaderea riscului instalarii unor afectiuni corelate cu obezitatea are loc chiar si pentru o scadere ponderala de 5 - 10%.