O alimentație utilă poate face diferența dintre o gândire clară, axată pe un scop bine definit și ceața în gândire, anxietatea sau simptomele depresive. Ceea ce mănânci în fiecare zi nu contează numai din punct de vedere al caloriilor și al siluetei, ci poate influența decisiv modul în care funcționează creierul tău. Alimentele nocive vor favoriza declanșarea demenței, accelerând ritmul declinului cognitiv.

Dacă vei gusta prea des din preparatele care nu-ți fac bine vei avea parte de stări de confuzie, timpi de reacție întârziați și pesimism accentuat. Acest cerc vicios va reduce capacitatea creierului de a lua deciziile corecte la momentul potrivit. În plus, trebuie să ții cont că nu este bine nici să-ți modifici dieta imediat și foarte drastic. Creierul tău va avea nevoie de o perioadă de adaptare, chiar dacă alimentele consumate conțin substanțe utile.

Cunoscute și sub denumirea de uleiuri hidrogenate, grăsimile trans se regăsesc în margarină, produse de patiserie, chips-uri, biscuiți, preparate congelate sau la conservă și băuturi cremoase. Aceste grăsimi cresc riscul de Alzheimer și demență. De asemenea, studiile efectuate au relevat că grăsimile hidrogenate provoacă declinul cognitiv prematur, reduc volumul creierului și afectează negativ memoria.

Sucurile acidulate, băuturile sportive, cele energizante și chiar sucurile de fructe conțin zaharuri concentrate care favorizează diabetul de tip 2, demența, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut și boala Alzheimer.

Un consum frecvent de fructoză, îndulcitorul care se regăsește în majoritatea băuturilor pe care le poți cumpăra de la supermarket, reduce capacitatea de învățare, slăbește memoria, reduce acuratețea funcțiilor îndeplinite de creier și scade numărul de neuroni noi. În plus, zahărul din băuturi poate provoca inflamații la nivelul creierului care vor afecta orice decizie sau stare emoțională.

Sunt reprezentați de produsele preparate din cereale procesate. Chiar dacă nu vor avea neapărat un gust dulce vor fi transformați rapid în zahăr în timpul digestiei. Acest lucru se întâmplă pentru că procedeul de rafinare elimină fibrele și nutrienții din cereale. O masă bogată în carbohidrați rafinați va avea un indice glicemic crescut și va crește nivelul zahărului din sânge. Consecințele vor fi inflamațiile cerebrale, un risc crescut de demență și dificultăți de memorare. Potrivit specialiștilor, copiii care consumă un meniu cu mulți carbohidrați rafinați obțin un scor mai redus la testele de inteligență.

Persoanele de vârsta a treia care au un meniu cu o proporție de carbohidrați rafinați de cel puțin 58% au un risc dublu de demență și declin cognitiv față de cele care consumă cereale integrale, fructe și legume.

Probabil că nu este o surpriză faptul că alcoolul se află pe lista substanțelor care fac rău creierului. Dacă te amețești din când în când la o petrecere nu te vei expune unor riscuri foarte mari, dar dacă obișnuiești să bei des peste 3 pahare de alcool vei avea parte de efecte negative. Consumul cronic de alcool reduce dimensiunile creierului și afectează neurotransmițătorii pe care îi utilizează creierul pentru a comunica. De asemenea, excesul de alcool poate cauza carența de vitamina B1, care poate declanșa sindromul Korsakoff. Această afecțiune se caracterizează prin leziuni cerebrale severe care provoacă pierderea memoriei, confuzie, amețeală și orbire intermitentă.

În general peștele este un ingredient util în cadrul meniului zilnic pentru că are puține grăsimi saturate și o cantitate considerabilă de acizi grași de tip Omega-3, zinc, fier, vitamina B12 și magneziu. Cu toate acestea, peștele cu mercur poate afecta creierul. În cadrul studiilor de specialitate s-a constatat că mercurul este stocat în țesuturi timp îndelungat și poate deveni nociv pentru neuroni.

Peștii prădători au de obicei cea mai mare cantitate de mercur. De-a lungul vieții un astfel de pește poate acumula o concentrație de mercur de un milion de ori mai mare decât cea a apei în care înoată pentru că se hrănește cu alți pești care conțin mercur la rândul lor. Limitează consumul sau evită complet tonul, peștele spadă și rechinul.

Din păcate nu vei putea evita efectele nedorite ale zahărului înlocuindu-l cu un îndulcitor artificial și în niciun caz nu trebuie să apelezi la aspartam. Numeroase studii au identificat o conexiune între acest îndulcitor și tulburările comportamentale sau problemele cognitive. Poate crea confuzie și va diminua capacitatea de învățare și de reglare a emoțiilor. Potrivit specialiștilor, persoanele care consumă multe sucuri acidulate dietetice pentru a înlocui zahărul au un risc ridicat de accident vascular cerebral și demență.

Pe aceeasi tema...

• Ce să cumperi de la supermarket pentru a uita de pofta de dulce?

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!