Este aprilie si parca se simte venind de undeva, de departe, parfumul unic al Sarbatorilor de Paste. Si, la nivel alimentar, multi dintre noi, din diverse motive, religioase sau de sanatate, alegem sa postim sau sa urmam o dieta vegetariana.

Referitor la aceasta dieta, se ridica deseori urmatoarea intrebare: poate acest program alimentar sa furnizeze nutrientii necesari unei bune functionari a organismului? Raspunsul este: categoric da. O dieta vegetariana diversa, care sa includa: fructe, legume, cereale, nuci si seminte acopera necesarul zilnic nutritiv de proteine, carbohidrati, lipide si vitamine.

Si aici, un rol important ii revine nutritionistului, care poate stabili un program nutritional echilibrat, mai ales si in situatia in care persoana in cauza are si un surplus de kilograme care trebuie pierdute.

Proteinele

Aproape toate alimentele, cu exceptia alcoolului si a zaharului, sunt surse de proteine: cartofii, painea integrala, orezul, spanacul, broccoli, alunele, mazarea, untul de arahide, tofu, laptele de soia si lintea sunt doar cateva exemple de surse de proteine vegetale.

Grasimile

Dietele vegetariene sunt sarace in lipide, ceea ce explica incidenta scazuta la boli cardiovasculare, afectiuni cronice si cancer la vegetarieni. Surse de grasimi care ar putea fi utilizate limitat sunt: uleiul de masline, nucile, alunele, untul de alune, semintele, avocado si nuca de cocos.

Vitamina D

Vitamina D nu se gaseste in alimentele vegetariene, dar organismul o poate sintetiza prin expunere la soare. Expunerea la soare pe timpul verii, timp de 15 minute, de 2-3 ori pe saptamana, este suficienta pentru sinteza vitaminei D.

Calciul

Calciul este mineralul necesar unui sistem osos echilibrat si se gaseste in: legume proaspete cu frunze verzi (salata verde), tofu, seminte de susan, soia, smochine si broccoli.

Zincul

Zincul este furnizat de alimentele vegetariene, chiar in cantitate mai mare decat cea recomandata zilnic. Se gaseste in cereale neprelucrate, legume proaspete si nuci.

Fierul

Fasolea uscata si legumele verzi sunt principalele surse de fier din hrana vegetariana. Absorbtia fierului este favorizata de prezenta vitaminei C si, deci, consumul alimentelor bogate in vitamina C, alaturi de cele bogate in fier, este mai mult decat recomandat. Alte surse de fier sunt: lintea, soia, mazarea, prunele, smochinele, strugurii si pepenele.

Vitamin B12

Vitamina B12 este continuta in cantitati limitate in alimentele de provenienta vegetala. Asadar, suplimentele de vitamina B12 sunt recomandate.

Cateva variante de mic-dejun de post ar putea fi: germeni de ovaz fierti cu fructe proaspete, musli cu suc proaspat de grepfrut sau salata de fructe proaspete.

Pentru pranz, ar putea fi considerate urmatoarele variante: supa de legume cu germeni de grau sau de ovaz, salata de cruditati cu seminte de dovleac, orez fiert cu salata de cruditati, tzatziki cu cruditati, avocado proaspat cu salata verde si zeama de lamaie, cartof copt in coaja, legume inabusite.

Cina ar putea consta in unul dintre urmatoarele feluri: ghiveci de legume, legume pe grill cu zeama de lamaie si usturoi, porumb fiert, suc proaspat de legume, salata de telina cu miez de nuca.

In afara de faptul ca poate acoperi fara probleme necesitatile nutritive ale organismului, dieta vegetariana are o serie de beneficii: normalizeaza presiunea sangelui si nivelul colesterolului, curata arterele si aspectul dermal, da energie si vitalitate sexuala, digestie usoara, memorie buna si capacitate de concentrare crescuta.

Toate aceste beneficii obtinute in urma unui program alimentar vegetarian se explica, practic, prin cresterea cantitatii de vitamine si minerale consumate; acestea ajuta la intarirea sistemului imunitar, mentin oasele puternice, ajuta digestia si reduc greutatea corporala la normalitate.

Sunt aceste obiective reale si posibile? Absolut, incercati-o si veti vedea. Aveti doar de castigat!