Pentru majoritatea femeilor si, in special, pentru cele care fac anumite eforturi pentru a-si mentine silueta, persoanele extrem de slabe sunt demne de invidiat. Mai ales ca, de multe ori...

Pentru majoritatea femeilor si, in special, pentru cele care fac anumite eforturi pentru a-si mentine silueta, persoanele extrem de slabe sunt demne de invidiat. Mai ales ca, de multe ori, acestea ar face aproape orice pentru cateva kilograme in plus.

Dar sa fie oare atat de bine sa-ti doresti sa fii in locul lor? Sa fie atat de simplu "sa mananci orice si sa nu te ingrasi", dupa cum multi ar tinde sa spuna? Si, mai ales, sa fie atat de lipsit de urmari in ceea ce priveste sanatatea?

Trebuie facuta insa o distinctie clara intre persoanele slabe constitutional (care sunt asa de la sfarsitul perioadei de crestere) si cele denutrite. In prima categorie intra cei care au o alimentatie suficienta, uneori chiar hipercalorica, dar care "sunt slabi de cand se stiu".

Nu acelasi lucru se poate spune in cazul celor denutriti. Denutritia reprezinta o scadere ponderala progresiva la un individ care era, pana la un moment dat, normoponderal. In general, o pierdere ingreutate cu mai mult de 15% este considerata denutritie.

Cauzele care pot duce la aceasta carenta sunt multiple: infectii, alcoolism, consum exagerat de tutun, afectiuni hepatice si gastro-intestinale, diaree, hipertiroidie, anorexie psihica, activitate fizica intensa, sarcina, deprimare psihica etc.

Simptomele cele mai frecvent intalnite in denutritie sunt:

• scaderea in greutate
• pierderea apetitului
• astenie
• fatigabilitate
• scaderea rezistentei la efort, frig si infectii
• dureri musculare si osoase
• pielea devine uscata, pigmentata, iar parul este rar si se rupe usor
• tulburari la nivel urogenital: oprirea menstruatiei, mictiuni frecvente, scaderea libidoului
• stare psihica modificata: apatie, dezorientare, reflexe intarziate, indiferenta fata de mediul inconjurator
• diaree
• anemie

Tratamentul dietetic in acest caz trebuie sa aiba in vedere o realimentare progresiva, pentru a evita aparitia unor complicatii precum: varsaturile,diareea, tulburarile cardiace.

Ca indrumari generale:

• mesele vor fi fractionate, in jur de 6 pe zi, de volum redus, dar consistente
• se vor alege alimentele cu o valoare nutritiva si calorica mare intr-un volum mic
• se va evita excesul de lipide si dulciuri concentrate, care inhiba apetitul
• intre mesele principale se recomanda consumul de lapte indulcit (25-50 gr zahar la 500-1000 ml lapte), usor acidulat si racit. Se va incepe regimul de la cantitatea de alimente consumata in general de catre persoana respectiva, crescandu-se ratia calorica la 3-4 zile cu 500 de calorii, pana se ating 2500-3000 calorii si 120-150 gr proteine pe zi.

Model de meniu cu un aport de 3000 calorii si 150 gr proteine:

Dimineata: cafea (200 ml); lapte (100 ml); zahar (10 g); paine (50 gr); unt (10 gr); dulceata (25 gr); prajituri (2-3 buc.)
Ora 10: suc de fructe (125 ml); paine (50 gr); unt (10 gr); cascaval (40 gr);
Pranz: carne de vita (100 gr); ulei (5 gr); cartofi (150 gr); cascaval (65 gr); paine (50 gr); fructe (100 gr)
Ora 16: prajituri (2 buc.); piscoturi (2 buc.)
Seara: carne de vita (100 gr); ulei (5 gr); legume verzi (150 gr); cascaval (65 gr); paine (50 gr); fructe (100 gr)

Denutritia, ca si obezitatea, poate determina aparitia complicatiilor, crescand riscul de infectii, TBC, si favorizand evolutia unor boli precum diabetul zaharat, ateroscleroza, guta.

Trebuie pastrat deci un echilibru in alimentatie, atat excesul cat si carentele putand duce la grave dezechilibre, cu consecinte dintre cele mai nefaste asupra sanatatii.