Am stat de vorbă cu Nicoleta Tupiță, Nutrition Health and Wellness Manager, în cadrul Nestlé România, despre alimentația copiilor noștri.

 

 

Nicoleta Tupiță: La modul ideal, ca părinte, trebuie să te gândești la alimentația celui mic înainte de sarcină. Viitoarea mamă trebuie să-și pregătească corpul înainte de a rămâne însărcinată prin adoptarea unui stil de viață echilibrat, o alimentație sănătoasă și pierderea unor kilograme în plus (dacă este cazul). Fătul trebuie să se formeze într-un corp sănătos pentru a pleca la drum cu cele mai bune șanse la o viață sănătoasă. La fel de importantă este și perioada sarcinii și alăptării. Există dovezi științifice care confirmă rolul nutriției în expresia genelor copiilor, cu alte cuvinte, nutriția mamei poate influența felul în care copilul este “programat” pentru viață. Părinții trebuie să aibă grijă de nutriția și stilul de viață al copiilor până la vârsta adultă. Perioadele cele mai critice sunt diversificarea, începerea școlii (4-6 ani) când se pot forma obiceiuri pentru tot restul vieții și adolescența. Semnale de alarmă sunt date de creșterea bruscă în greutate, mai ales cu depunerea grăsimii în zona abdominală, tulburări de alimentație (restricționarea aportului alimentar, refuzul unor grupe de alimente, consumul unor produse de slăbit sau, dimpotrivă, de creșterea masei musculare). Când apar astfel de semne, părinții trebuie să se adreseze unor specialiști: nutriționist, medic pediatru, psiholog. Această echipă de specialiști vă poate ajuta să rezolvați aceste probleme într-un mod sănătos, care să nu-l marcheze pe copil pe termen lung. Dietele nu sunt pentru copii.

 

 

Nicoleta Tupiță: Cel mai important lucru este să adopte și ei un stil de viață cât mai sănătos. Nu putem cere unui copil să mănânce broccoli când părintele mănâncă cartofi prăjiți sau fast-food. Nu-l putem forța pe un copil să facă sport dacă părinții stau pe canapea în fiecare seară. Gusturile copiilor se formează la mesele în familie, iar cei mai mofturoși trebuie tratați cu multă răbdare și afirmații pozitive. Nu trebuie ”păcăliți” să mănânce anumite alimente care nu le plac, nu trebuie făcute afirmații negative despre ce le place pentru că nu ne dorim ca acel copil să dezvolte o relație nesănătoasă cu mâncarea. Copiii trebuie să știe de ce ne hrănim, care este rolul alimentelor, nu trebuie să crească cu impresia ca alimentația este doar o plăcere. Faceți degustare de legume și fructe, de alimente cât mai naturale, în familie, totul poate fi distractiv și sub formă de joc.

 

 

Nicoleta Tupiță: În ritmul alert al vieții moderne, din păcate, părinții nu au suficient timp și poate nici cunoștințele corecte pentru a discuta cu copiii despre mâncare. Consider că cea mai mare greșeală este atunci când părinții vorbesc doar de a crește copilul sănătos, nu de a avea o familie sănătoasă. Exemplul personal este cel mai puternic mod de a educa un copil. Pentru ca un copil să crească sănătos, mediul în care acesta crește trebuie să fie sănătos. O altă greșeală este atunci când îi implicăm pe copii în prea multe activități, care le generează stres și oboseală și de aici pofte și mâncat dezechilibrat (pentru că nevoia de refugiere și relaxare o avem cu toții la orice vârstă). Copiii trebuie să crească în ritmul lor, să se bucure de copilarie, să se joace, să piardă vremea în fața blocului sau vara la țară.

 

 

 

 

Nicoleta Tupiță: Copiii au mai multe mese pe zi decât adulții. Până la vârsta de 1 an, copiii au 6 mese pe zi sau la cerere. Pentru copiii care se dezvoltă normal, dupa 1 an este suficient să le oferim celor mici 5 mese pe zi. Orarul de masă al copiilor se va stabili în funcție de programul acestora (grădiniță, școală, sport, activități de familie), dar și de mesele familiei. Este important să-i includem pe cei mici la cât mai multe mese în familie, să nu mănânce tot timpul singuri. Un exemplu de orar de masă pentru un copil este: micul dejun între 07:00 și 9:00, gustare între 10:00 și 11:00, prânzul între 12:00 și 14:00, gustare între 15:00 și 16:00 și cina între 18:00 și 20:00. Mai important decât a stabili orele ideale la care copiii să ia mesele este a avea un orar al meselor negociat cu copilul, respectând programului lui zilnic, orar care să fie urmat în fiecare zi sau cel putin 5-6 zile pe săptămână. Cei mici nu ar trebui să sară peste mese, mai ales peste micul dejun. Respectarea orarului meselor îi ajută pe copii să aibă o alimentație mai sănătoasă, scăzând riscul de deficiențe nutriționale și controlând mai bine apetitul acestora și poftele.

 

 

Nicoleta Tupiță: Gustările copiilor trebuie să fie formate din fructe, lapte semi-degresat (după vârsta de 2 ani), iaurturi degresate, sandvișuri cu pâine integrală și ouă sau carne gătită în casă și cu legume. Părinții mai pot pregăti în casă clătite sănătoase umplute cu brânză de vaci, pâine integrală cu ou, checuri, sufleuri sau tarte sănătoase, ușor de luat la pachet. Dulciurile sunt acceptate, dar trebuie introduse cât mai târziu posibil, fără a crea totuși frustrări. Dulcele este indicat să se consume după masă, pe post de desert, așa cum îi este locul. Consumat după masă, când copilul este aproape sătul, se va controla mai ușor porția. Desertul nu trebuie să fie prezent în fiecare zi, se va păstra pentru zilele de weekend sau sărbătoare și ideal, să fie consumat la prânz, nu la cină.

  

 

Nicoleta Tupiță: NutriPorția este o metodă simplă, dezvoltată de nutriționiștii de la Nestlé, prin care părinții îi pot învăța pe copii ce înseamnă o masă echilibrată nutrițional. NutritPorția este și un instrument simplu care îi ghidează pe părinți în pregătirea unor mese sănătoase pentru copii și pentru întrega familie. NutriPorția este o farfurie împărțită în 3 părți, care ilustrează grupele pricipale de alimente care ne furnizează proteine, carbohidrați, lipide, vitamine și minerale. Pe jumătate din farfurie sunt ilustrate legumele pentru că acestea au un volum mai mare și trebuie să stea la baza alimentației. Un sfert din farfurie este reprezentat de alimentele bogate în carbohidrați (cereale integrale, pâine integrală, paste, orez, cartofi, porumb). Sfertul rămas trebuie să fie umplut cu alimente bogate în proteine (carne, pește, leguminoase, ouă, lactate). Pe lângă ceea ce punem direct în farfurie, NutriPorția semnalizează și importanța altor grupe de alimente cum sunt fructele, semințele și uleiurile vegetale sănătoase (pentru aportul de lipide) și, nu în ultimul rând, amintește de importanța apei și activității fizice zilnice. Puteți descărca NutriPorția de AICI și cartea cu rețete sănătoase de la părinți care respectă principiile NutriPorției de AICI. 

 

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!