Cine decide ”ce mâncăm azi” și de câte ori? Ce spun ultimele sondaje
Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume, păstrează în permanență contactul direct cu consumatorii produselor sale, urmărind să identifice atât preferințele alimentare, cât și schimbările în obiceiurile gastronomice și cele familiale ale românilor. Sondajele pe diferite teme reprezintă un instrument eficient în identificarea acestor preferințe și obiceiuri, cum ar fi cel legat de decizia în familie cu privire la ”ce mâncăm azi”.
Cel mai recent sondaj Nestlé derulat în parteneriat cu Itsy Bitsy și Asociația Părinților Isteți în rândul ascultătoarelor și ascultătorilor săi a relevat că 65% dintre familiile cu copii decid împreună cu cei mici care este meniul zilei. În 35% din familiile cu copii, decizia este luată de către un adult, copiii nefiind atât de mult implicați.
În schimb, în aproape jumătate dintre familiile fără copii decizia cu privire la ”ce mâncăm azi” este luată de comun acord de către membri. În alte 43% din familii, decizia este luată de doar unul dintre membri, iar în 6% din cazuri decizia aparține unui membru al familiei extinse, cum ar fi bunicii.
Pentru mai multe informații, am stat de vorbă cu Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și Manager Nutriție Nestlé South East Market.
1 din 10 români sare peste micul dejun și, după cum spun statisticile, modificarea se întâmplă odată cu înaintarea în vârstă - peste 80% dintre copiii sub 9 ani, 70% dintre cei peste 10 ani iau zilnic micul dejun. Cât de grav e ”săritul” peste micul dejun la vârste de 9-10-11 ani?
Nicoleta Tupiță: Din studiile noastre recente și nu numai, am observat că frecvența micului dejun scade invers proporțional cu vârsta. Dacă rezultatele în rândul copiilor sunt satisfăcătoare, când vine vorba de adulți, doar 57% spun că iau micul dejun zilnic, frecvența medie a consumului fiind the 5 ori pe săptămână. Îmbucurător este faptul că suntem totuși o țară în care micul dejun nu este negligat de copii și majoritatea celor mici pleacă de acasă cu bateriile încărcate în fiecare dimineață. Micul dejun este o masă importantă nu neaparat din punct de vedere cantitativ. Nu sunt de accord cu zicală ”mănâncă dimineața ca un rege, la prânz ca un prinț și seara ca un cerșetor”. Dimineața trebuie să mizăm pe calitate, nu neaparat pe cantitate. Este important să includem la micul dejun nutrienți care ne dau energie, cum sunt cerealele integrale, grăsimile sănătoase din ulei de măsline, nuci sau avocado și proteine din lactate sau ouă. Toate aceste alimente se digeră ușor, dar oferă suficientă energie și nutrienți până la prânz.
Copiiilor care sar peste micul dejun le lispește tocmai această energie, mai ales atunci când merg la școală sau la sport în prima parte a zilei. Creierul, chiar mai mult decât mușchii, are nevoie de energie multă pentru a funcționa optim. De asemenea, studiile spun că micul dejun contribuie la îmbunătățirea performanțelor școlare, la reducerea riscului de obezitate și boli cronicem, la un aport mai mare de vitamine și minerale și o alimentație mai echilibrată per total.
În datele furnizate de Nestlé, vedem că numai 30% dintre copii consumă 2-3 porții de legume sau fructe pe zi (fructele fiind mai populare la toate grupele de vârstă studiate). Unde/când pierd părinții acest echilibru? Pornesc greșit, chiar de la diversificare sau stilul de viață modern ne face să trăim fast și să mâncăm fast-food?
Nicoleta Tupiță: Răspunsul la această întrebare nu este deloc simplu și nu cred că este suficient studiat, prin urmare îmi pot expune doar părere pe baza experienței și literaturii de specialitate. În general, foarte puțină lume consumă cele 5 porții de legume și fructe pe zi. Mărturisesc că nici mie nu îmi este ușor în unele zile foarte aglomerate. Nu este un obiectiv foarte greu de atins, dar necesită puțin efort pentru organizarea meselor de la pachetelor de la școală.
Nu cred că greșeala apare în perioada diversificării, dar copiii cresc și devin din ce în ce mai independenți, prin urmare și mai rebeli și nu mai vor să asculte toate sfaturile. Părinții sunt unicul model de viață și alimentație al celor mici, nu doar până la vârsta de 7 ani. Este nevoie de foarte multă răbdare și perseverență pentru a întreține un obicei alimentar sănătos ani la rând.
Creativitatea în bucătărie și gătitul împreună ar putea fi o rezolvare la problema consumului scăzut de legume. Părinții trebuie să invite copiii în bucătărie și să-i împrietenească cu legumele, cu alimentele, în general. De asemenea, a mânca legume nu înseamnă doar salată. Legumele pot fi consumate în ciorbe delcioase sau supe cremă, în tocănițe, în diferite împluturi pentru carne, într-un quiche. NutriPorția îi ghidează pe părinți spre mese echilibrate din care să nu lipsească legumele și le-am pus la dispoziție chiar și o carte de bucate care poate fi descărcată gratuit de pe www.nestle.ro/nutritie.
Pentru copiii mai mici funcționează foarte bine și arta pe farfurie, adică forme și desene făcute pe farfurie din legume și fructe. De exemplu, în cadrul Mișcării Naționale ”Și eu trăiesc sănătos!”, inițiată de Fundația PRAIS, ai cărei parteneri suntem de mai bine de un deceniu, copiii au fost provocați să facă sandviciuri vesele și să ne trimită poze.
La peste 10 ani, procentele cresc: 32% nu consumă zilnic legume. Cât de grav e și unde ne poate duce asta?
Nicoleta Tupiță: Fie că ne plac, fie că nu, legumele și fructele sunt componente esențiale ale unei alimentații sănătoase și toată familia trebuie să se împrietenească cu ele. Fructele sunt mai bine acceptate de copii pentru că sunt dulci, dar nu înseamnă că dacă mănâncă mai multe fructe sunt scuzați de la porțiile de legume. Consumul redus de fructe și legume duce la un aport mai mic de vitamine și minerale, mai ales vitamina C și potasiu. Potasiul se găsește în toate celulele din corpul nostru și este necesar pentru menținerea unui volum normal de apă în celule, astfel acestea nu ar mai funcționa normal. Fructele și legumele sunt bogate în apă și fibre, prin urmare „diluează” puțin alimentația, ceea ce ajută la menținerea unei greutăți normale. Mai mult, legumele și fructele conțin antioxidanți esențiali pentru sănătatea noastre care mai pot ”salva” situația în unele zile în care s-a exagerat cu alimente mai puțin nutritive. Știința încă nu a descoperit toate beneficiile antioxidanților din fructe și legume, dar știm cu siguranță că ne fac bine.
Ca specialist, ce recomandați ca măsuri imediate? Să spunem că un părinte care are un copil de 10 ani - care nu mănâncă legume zilnic și mai și sare peste micul dejun - citește acum acest interviu. Ce sfaturi îi dați? Care ar fi primul lucru pe care ar trebui să-l facă după ce termină de citit?
Nicoleta Tupiță: Le recomand părinților să nu-și piardă speranța, să fie creativi când vine vorba de includerea legumelor în diferite preparate și să implice copii de la deciziile cu privire la meniul zilnic la gătit. Copiii care gătesc împreună cu părinții mănânca mai multe legume, spun studiile științifice. De asemenea, un coș cu fructe pe masa din living sau în camera copilului îi poate stârni pofta. Mai recomand și gustările din legume tăiate în diferite forme cu un sos de iaurt sau năut care pot fi perfecte pentru o seară de film. Chiar și chipsurile de legume făcute în casă, la cuptor, cu puțin ulei, pot contribui la încurajarea consumului.
Pentru copii care nu mănâncă legume, cred că puterea exemplului este critic importantă. Dacă părinții nu mănâncă legume, nici copilul nu o va face. Dar ”legume” nu înseamnă și doar o salată. Fiți inventivi!
6 din 10 români spun că NutriPorția îi ajută să organizeze mai bine mesele. Care sunt principiile de bază ale acestei metode nutriționale și cum i-am putea convinge și pe ceilalți 4 din 10 români care n-au încercat-o încă să o adopte?
Nicoleta Tupiță: NutriPorția este mai mult decât o farfurie, este o metodă nutrițională care te ghidează spre proporțiile potrivite din fiecare grupă de alimente pentru principalele mese ale zilei. Interiorul farfuriei e împărțit în 3 părți care te ghidează astfel încât jumătate din farfuria să fie acoperită de legume și verdețuri, un sfert – de alimente bogate în proteine, iar un sfert – de cereale/paste/orez și alte surse de carbohidrați. Pentru mai multe informații despre NutriPorția, dar și rețete și idei de trucuri pentru o alimentație echilibrată, clic AICI.
Cum a apărut ideea NutriPorția?
Nicoleta Tupiță: NutriPorția a apărut din nevoia unui ghid local, în limba română și ușor de folosit deopotrivă de către părinți și copii. Copiii pot colora NutriPorția, disponibilă pe site-ul nestle.ro la categoria nutriție, și învăța astfel pe cont propriu ce înseamnă o farfurie echilibrată nutrițional. Părinții o pot lipi pe frigider astfel încât să-și amintească de fiecare dată de principiile unei mese echilibrate. NutriPorția este încă un demers educațional din cadrul inițiativei Nestlé for Healthier Kids, care s-a alăturat programelor de nutriție pe care le susținem în școli împreună cu partenerii noștri. Obiectivul Nestlé este ca până în 2030 să ajute 50 milioane de părinți și copii să ducă o viață mai sănătoasă, prin inițiativele Nestlé for Healthier Kids.