Dietele bogate în grăsimi, zahăr şi sare, dezastru la nivel genetic
Dietele bogate în grăsimi, zahăr şi sare provoacă modificări ale mecanismului de funcţionare al genelor, iar aceste schimbări sunt practic ireversibile, potrivit unui studiu efectuat pe şoareci de laborator.
Distrugerile provocate de alimentaţia nesănătoasă pot dura toată viaţa, chiar şi după adoptarea la un moment dat a unei diete sănătoase, susţin cercetătorii, informează cotidianul britanic Daily Mail, citat de Mediafax.
Oamenii de ştiinţă sugerează că alimentele bogate în grăsimi, zahăr şi sare schimbă modul de funcţionare al genelor şi nici măcar înlocuirea produselor nesănătoase cu fructe, legume şi peşte nu poate repara răul făcut.
Testele efectuate asupra şoarecilor au arătat că animalele hrănite cu alimente nesănătoase au continuat să fie predispuse la o rigidizare a arterelor chiar şi după administrarea unui tratament, pentru că funcţiile genelor, inclusiv cele vitale pentru sistemul imunitar, au fost afectate printr-un proces cunoscut drept "epigenetică".
"Sper că acest studiu demonstrează importanţa schimbărilor induse în comportamentul genelor şi încurajează efectuarea de mai multe cercetări privind interacţiunea dintre practicile alimentare, metilarea ADN-ului (adăugarea unui compus chimic numit grup metil în structura ADN, n.r.) şi diverse maladii", a declarat coordonatorul acestui studiu, Erik van Kampen, cercetător la Universitatea din Leiden, Olanda.
Oamenii de ştiinţă sugerează că alimentele bogate în grăsimi, zahăr şi sare schimbă modul de funcţionare al genelor şi nici măcar înlocuirea produselor nesănătoase cu fructe, legume şi peşte nu poate repara răul făcut.
Testele efectuate asupra şoarecilor au arătat că animalele hrănite cu alimente nesănătoase au continuat să fie predispuse la o rigidizare a arterelor chiar şi după administrarea unui tratament, pentru că funcţiile genelor, inclusiv cele vitale pentru sistemul imunitar, au fost afectate printr-un proces cunoscut drept "epigenetică".
"Sper că acest studiu demonstrează importanţa schimbărilor induse în comportamentul genelor şi încurajează efectuarea de mai multe cercetări privind interacţiunea dintre practicile alimentare, metilarea ADN-ului (adăugarea unui compus chimic numit grup metil în structura ADN, n.r.) şi diverse maladii", a declarat coordonatorul acestui studiu, Erik van Kampen, cercetător la Universitatea din Leiden, Olanda.