In ciuda dezvoltarii fara precedent a tehnologiei, societatea contemporana, caracterizata de serioase dezechilibre economice, este amenintata si de o crestere alarmanta a maladiilor cardiovasculare, proliferative (cancere), boli de nutritie si metabolism (guta, obezitate etc.).

O cauza importanta a acestor maladii o reprezinta dezechilibrele metabolice datorate unei alimentatii incorecte.

In mod paradoxal, in prezent, din ce in ce mai frecvent "mancam fara sa ne hranim", deoarece alimentele si comportamentul alimentar (dieta) nu ne ofera un aport adecvat, in special de compusi biologic activi. Carenta sau chiar lipsa unor factori biologic activi din alimente, cum sunt vitaminele, mineralele (macro, micro, oligoelemente), antioxidantii acizii grasi polinesaturati stau la originea unor patologii: boli cardiovasculare, aterioscleroza, diabet, cancere, obezitate etc. Iata un tablou succint al structurii mortalitatii si morbiditatii actuale, la noi in tara:

- Boli cardiovasculare - 61, 7% din decese;
- Boli tumorale - 11,84%, cu o incidenta a neoplasmului bronhopulmonar de 201,7 cazuri la suta de mii de locuitori;
- Boli ale aparatului respirator - 8,41% din decese, cu incidenta TBC de 106, 8 cazuri la suta de mii de locuitori.

Ele sunt cauzate de malnutritie, fumat, consum de alcool, poluarea mediului si alimentului, ereditate, stress socio-financiar. Hipocrate, parintele medicinei, spunea: "Faceti ca alimentele sa fie medicamentele voastre, iar medicamentele sa va fie alimentele". in prezent, studiile si conceptele de nutritie au demonstrat stiintific valabilitatea afirmatiilor lui Hipocrate si urmeaza aceste precepte vechi de peste 2500 de ani, afirmand ca, pe langa rolul alimentului de a procura consumatorului starea de bine, de satisfactie datorita gustului si aromei, el trebuie sa asigure nevoile metabolice ale individului. De peste doua decenii, mai intai in Japonia si apoi in intreaga lume, a inceput o intensa promovare a alimentelor pentru sanatate, sub denumirea "alimente functionale", Institutul Alimentului si Nutritiei din SUA defineste alimentele functionale astfel: "orice aliment sau component alimentar care poate furniza beneficii pentru sanatate, pe langa continutul in nutrienti traditionali". Astazi, aceste alimente pentru sanatate domina piata produselor alimentare din tarile occindentale.

Alimentele existente astazi pe piata pot asigura cele necesare sanatatii?

Inainte de a raspunde la intrebare, se cuvine a aminti cate ceva despre lantul trofic, alimentar. Lantul alimentar are o mare importanta asupra calitatii alimentelor, impreuna cu procesarea acestora. Alimentele provin din materii prime agroalimentare de origine vegetala si animala. Spre exemplu, painea provine din procesarea graului, dar acesta poate fi, spre exemplu, sarac in anumite oligoelemente, cum ar fi seleniul, datorita solului sarac in aceste minerale.

Porumbul utilizat in furajarea animalelor crescut pe aceste soluri va avea un continut scazut de seleniu, iar carnea si produsele lactate consumate vor contribui insuficient la zestrea nutritiva a omului. Din pacate, solul Romaniei este deficitar in seleniu. Aceasta situatie poate fi indreptata prin aportul suplimentelor alimentare, al alimentelor functionale, care au inceput sa fie din ce in ce mai prezente si pe piata noastra. Si pentru ca in Romania s-a discutat mai putin despre importanta unor oligolemente in alimentatie, va propunem o incursiune in acest fascinant si important domeniu pentru sanatate, incepand cu seleniul si rolul lui in alimentatia umana.

Ce rol joaca seleniul in organismul uman?

Seleniul este un element chimic descoperit in 1817 si botezat astfel dupa denumirea greaca a lunii, Selena. Incepand cu descoperirea in secolul trecut a relatiei dintre lipsa acestui element esential in sol si alimente, pe de-o parte si mortalitatea din China, pe de-alta parte, cercetarea seleniului si a implicatiilor sale in sanatatea omului au luat o amploare doesebita in intreaga lume. Seleniul este distribuit inegal pe glob. Zonele cu excedent sunt rare. Solurile cele mai sarace in seleniu se afla in emisfera nordica, in tarile Scandinave, Anglia, Scotia, China, Romania s.a.

Mai intai trebuie constatat ca ritmul vietii este tot mai trepidant, iar comportamentul alimentar s-a schimbat, din nefericire, in rau. Consumam mai multe grasimi, mai putine proteine, mai mult alcool si tutun. Mesele sunt deseori neregulate, putin abundente sau prea abundente, varietatea alimentelor este redusa, chiar monotona, cu un surplus de carbohidrati (zaharuri). Stresul zilnic creste, ca si consumul de medicamente si poluarea. in aceste conditii, in cadrul metabolismului uman se genereaza cantitati periculoase de radicali liberi, care sunt deseuri celulare extrem de agresive, periculoase pentru sanatate.

Radicalii liberi sunt adevarati dusmani ai sanatatii, ei fiind responsabili de aparitia unor maladii extreme de grave: boli cardiovasculare, imbatranire prematura. Acesti periculosi inamici ai sanatatii noastre pot fi astazi, din fericire anihilati. Luptatorii nostri pentru anihilarea radicalilor liberi sunt antioxidantii.

Antioxidantii sunt vitamine si minerale. Sunt considerati antioxidanti primari: vitamina C naturala, betacarotenul natural, seleniul. Antioxidantii secundari sunt: vitaminele B1, B3, B5, B6, zincul, magneziu, cuprul. Antioxidantii complementari: acidul folic, biotina, magneziul. Rolul de antioxidant primar indeplinit de seleniu este extrem de important, mai ales pentru ca aportul zilnic natural de seleniu este sub necesarul fiziologic, la noi in tara. Alimentatia noastra, prin urmare, nu contine de regula suficienti antioxidanti pentru a conferi protectia ideala. Ceea ce mancam este de o importanta capitala pentru sanatatea noastra. Pentru echilibrarea dietei, avem astazi la indemana o serie de suplimente alimentare cu continut ridicat de antioxidanti, inclusiv in seleniu. Dupa 1985, au fost publicate mai mult de 5.000 de articole stiintifice referitoare la radicalii liberi, in timp ce despre antioxidanti, in aceeasi perioada, nu au aparut decat 1.000 de articole. Antioxidantii pot constitui revolutia medicala a anilor '90.

Au fost descoperite corelatii intre radicali si cele peste 200 de maladii pe care le cauzeaza: arterioscleroza, trombozele coronariene, hemoragiile cerebrale, cancerul, senilitatea, cataractele, pancreatitele, artritele cronice si maladia Keshan specifica deficientei de seleniu. Pe de o parte, radicalii liberi sunt cauza directa a unor maladii. Pe de alta parte, agraveaza maladiile deja instalate, existente.

Celulele corpului nostru sufera zilnic miliarde de atacuri incontrolabile ale radicalilor liberi. Daca celulele sunt incapabile de a se opune printr-o aparare eficace, deteriorarile care rezulta provoaca maladii si imbatranire rapida. Unul dintre efectele cele mai nefaste ale radicalilor liberi este atacul lor asupra membranelor celulare, printr-un proces de peroxidare lipidica. Radicalii liberi agreseaza de asemenea diverse proteine, in special cu actiune enzimatica. Cand proteinele tesutului protector sunt atacate, spre exemplu, pielea isi pierde elasticitatea si formeaza riduri. Dar atacul se poate extinde spre centrul celulei, la nucleu, afectand chiar informatia genetica din ADN, ceea ce poate duce la mutatii si cancerizare. Seleniul este o parte esentiala a enzimei Glutation peroxidaza, care neutralizeaza peroxizii si previne formarea radicalilor ucigasi, fiind unul dintre cei mai puternici antioxidanti. Seleniul joaca astfel si un important rol in buna functionare a sistemului imunitar, ca imunomodulator. Este dovedit faptul ca suplimentarea hranei cu seleniu reduce incidenta si previne aparitia cancerului de prostata. De asemenea, un aport de seleniu poate face mult mai eficienta chimioterapia.

Biodisponibilitatea seleniului in alimente si suplimente nutritive

Astfel, introducerea in alimentatia noastra a unor suplimente alimentare cu un continut optim de seleniu si intr-o forma asimilabila, deci cu o inalta biodisponibilitate, va neutraliza radicalii liberi, oferind o buna protectie. Aceasta ne va permite sa ramanem mai energici si sanatosi pe parcursul vietii.
Viata moderna ne confrunta cu poluarea (ingrasaminte chimice, pesticide, etc.), cu alimente rafinate, saracite in factori biologic activi (inclusiv in antioxidanti), cu un sol saracit care nu poate transmite alimentului toate componentele utile, cu comportamente alimentare nesanatoase, cu tabagismul si alcoolismul. Factorii amintiti, specifici vietii moderne, nu fac decat sa accentueze si sa creasca si mai mult cerinta organismului de antioxidanti. Multi antioxidanti si mai ales seleniul, nu se regasesc in cantitati suficiente in ceea ce consumam, alimentatia noastra zilnica continand cantitati din ce in ce mai mici de vitamine si minerale cu inalta biodisponibilitate.

Un supliment alimentar este astfel mai indispensabil ca niciodata. Aportul zilnic recomandat (RDA) de normele internationale este de 50 la 200 micrograme de seleniu. in Franta, se recomanda un aport zilnic de 55 micrograme pentru femei si 70 micrograme pentru barbati. Exista insa o diferenta intre diversele produse de seleniu disponibile. Rezultatele experimentale obtinute de cercetatori de la prestigioase institutii de cercetare au demonstrate faptul ca seleniul sub forma legata de componente organice are o biodisponibilitate optima, fiind mai bine utilizat de organism decat formele anorganice. De asemenea, s-a demonstrat faptul ca efectele benefice ale seleniului sunt amplificate atunci cand acesta este asociat cu L-metionina (L-selenometionina) si alti antioxidanti ca vitaminele A, B6, C, E si mineralul zinc. Pe de alta parte, doza zilnica de seleniu variaza de la o tara la alta si in functie de abundenta acestuia in solul si alimentele din tara respectiva.

Cine are nevoie imperioasa de suplimente cu seleniu?

Exista insa anumite categorii de consumatori care sunt afectati de o absorbtie foarte scazuta de seleniu. O serie de persoane au nevoie de aport crescut de selenium, astfel:
- Persoane cu restrictii alimentare si alimentatie putin variata (persoane suferind de alergii);
- Studenti care consuma hrana putin echilibrata nutritional;
- Femei insarcinate si persoane in varsta;
- Tineri care au tendinta sa consume hrana fara o mare valoare nutritionala;
- Vegetarienii;
- Bolnavii cronici;
- Bolnavii de cancer, maladii cardiace, reumatism, scleroza, etc.
Pe langa acestia, fumatorii si marii consumatori de alcool au nevoie de o suplimentare a aportului de seleniu.

Maladii in care pot fi implicati radicalii liberi

1. Creier si boli nervoase: Parkinson; Dischinezii tardive; Scleroza amiotrofica laterala; Neurotoxicoze; Deficiente de vitamina E; Oxigen hiperbaric; Hipertensiune cerebrovasculara; Aport crescut de aluminium; Encefalomielite alergice; Potentarea efectelor traumatismelor.
2. Ochi: Cataracta; Degenerarea maculara de imbatranire; Retinopatii; Hemoragii oculare; Retinopatie de prematuritate.
3. Inima si boli cardiovasculare: Aterioscleroza; Cardiotoxicitate (adriamycina); Maladia Keshan (deficienta de Seleniu); Cardiomiopatia alcoolica.
4. Rinichi: Nefrotoxicitate mediata de ioni metalici; Nefrotoxicitate aminoglicozidica; Sindrom nefrotic autoimun.
5. Functii reproductive: Lichid spermatic anormal. Mutatii ale liniilor germinale conducand la malformatii congenitale. Cancer infantil; Complicatii hipertensive in gravidie.
6. Tract gastrointestinal si Leziuni ale tractusului digestiv induse de antiinflamatoare nesteroidice; Leziuni ale ficatului generate de endotoxine; Actiune diabetogemica indusa de alloxan; Acizi grasi liberi ce induc pancreatita.
7. Maladii pulmonare: Displazie bronhopulmonara; Pneumoconioza indusa de pulberi minerale; Toxicitate la bleomycina; Hipoxie; Efectele fumatului; Emfizem; Sindrom respirator al adultului; Efecte ale poluantilor (ozon, SO2, NO2 inclusiv din alimente cu aditivi.
8. Maladii ale hematiilor: Anemie falciforma; Malaria; Favism; Fotooxidare protoporfirinica.
9. Cancere; Maladii provocate de alcoolism; Imbatranire; Boli de iradiere (Actinice); Maladii (inflamatorii) imune: imbatranirea indusa de declinul functiilor immune; Maladii autoimmune; Artrite reumatoide; Glomerulonefrite; Vasculite (hepatita B).
10. Lepra; Supraalimentare cu fier: Deficiente nutritionale; Aport alimentar crescut; Hemocromatoza idiopatica.
11. Ischemie / Reperfuzie: Infarct miocardic; Transplant de organe. Stress oxidativ indus de efort fizic.