"Profilul lipidelor sangvine este in regula". Daca medicul dumneavoastra spune acest lucru, probabil ca va veti simti in siguranta. Majoritatea oamenilor stiu ca valoarea lipidelor din sange reflecta riscul unei boli de inima. Unii stiu, de asemenea, ca de cantitatea de grasimi pe care o consuma depinde si posibilitatea de a face cancer sau alte boli.

Dar ce sunt aceste lipide, care este dinamica lor in organismul nostru si de unde provin ele? Si mai ales, ce inseamna analizele pe care le face doctorul nostru si care sunt limitele de la care trebuie sa ne ingrijoram? Vom incerca sa raspundem mai jos, pe scurt, la aceste intrebari.

Din familia lipidelor fac parte

1. Trigliceride
2. Fosfolipide
3. Colesterol

Trigliceride

Toate trigliceridele au in structura lor o molecula de glicerol, de care se ataseaza trei acizi grasi. Glicerolul este identic pentru toate trigliceridele, varietatea acestora datorandu-se acizilor grasi.

Acizii grasi
Un acid gras este un acid organic, alcatuit dintr-o catena de carbon avand la un capat o grupare acida (COOH). Acizii grasi cel mai des intalniti in produsele lactate au un numar de atomi de carbon cuprins intre patru si zece. Acizii grasi care predomina in carne, incluzand pestele, au 14 sau mai multi atomi de carbon.

Acizii grasi se inscriu, din punct de vedere al saturarii (gradul de ocupare al atomilor de carbon cu hidrogen) in urmatoarele categorii:
1. saturati;
2. nesaturati - mononesaturati si polinesaturati.

Gradul de nesaturare al acizilor grasi este de mare importanta. Controlul cantitatii lipidelor sangvine poate fi facut prin cresterea proportiei de acizi grasi mono si poli-nesaturati sau prin diete cu un continut redus de grasime, studiile indicand ca eficienta celor doua abordari este similara. Cei amenintati de boli de inima vor trebui sa reduca proportia de grasimi saturate. Pe de alta parte cei care provin din familii cu multe cazuri de cancer trebuie sa reduca si grasimile polinesaturate.

Fosfolipide

Cel mai important reprezentant al grupei este lecitina, care asemeni trigliceridelor are in structura sa glicerolul, insa unul din acizii grasi este inlocuit cu o gropare fosfat. Poate fi sintetizata in organism in cantitati suficiente pentru nevoile acestuia. Supradozarea poate genera tulburari ale tractului gastro-intestinal, transpiratii, salivatie abundenta, pierderea apetitului.

Steroli

Cel mai important membru al clasei, pentru subiectul tratat, este colesterolul.

Digestia, absorbtia si transportul lipidelor

In solutiile apoase, asa cum sunt cele din tractul digestiv, lipidele, care au o structura hidrofoba, se separa de restul continutului intestinal. Din aceasta cauza, enzimele digestive, entitati hidrofile, nu ar putea avea acces direct la intreaga masa a lipidelor, daca acestea nu ar fi emulsionate. Acizii biliari si fosfolipidele indeplinesc sarcina emulsionarii lipidelor.

Glosar
Hidrofil: caracter al substantelor care se dizolva in apa.
Hidrofob: caracter al substantelor care nu se dizolva in apa
Enzima: structura proteica ce face posibila sau sustine o reactie chimica in organism
A emulsiona: a dispersa si a stabiliza picaturile lipidice in solutii apoase
Hidroliza: scindarea partilor unui compus, cu participarea apei la reactie

Enzimele digestive hidrolizeaza trigliceridele pana la monogliceride si acizi grasi, uneori pana la glicerol si AG.
Monogliceridele si acizii grasi cu lant lung de carbon formeaza micelii, care sunt absorbite in celulele tubului digestiv.
Glicerolul si acizii grasi cu lant mediu si scurt de carbon sunt absorbite direct in celule si apoi trec in sangele portal, spre ficat.
Celulele intestinale reasambleaza glicerolul si acizii grasi in trigliceride.
Transportorii lipidelor in sange sunt lipoproteinele. In celula intestinala trigliceridele, colesterolul si fosfolipidele sunt asamblate in chilomicroni, primul vehicul al lipidelor, si apoi eliberate in fluxul limfatic.

O parte din colesterol este eliminat in intestin, sub forma de acizi biliari. In compozitia bilei, colesterolul are doua posibilitati de evolutie: o parte va emulsiona grasimile si va fi reabsorbit, iar o alta parte se va lega de unele fibre alimentare (cele mai importante sunt pectinele si gumele) si va fi eliminat prin fecale.

Fibrele alimentare purificate, mai ales cele din tarata de grau, nu sunt foarte eficiente in legarea colesterolului din intestin, folosirea lor ca suplimente nutritive nefiind in intregime justificata. Cele mai bune surse de fibre sunt cele din fructe, ovaz si legume, insa acestea trebuie consumate sub forma lor naturala.

Efectele lipidelor asupra sanatatii

Consumul in exces de grasimi alimentare este legat de multe boli; grasimile contribuie la obezitate, diabet, cancer, hipertensiune si ateroscleroza.
Majoritatea recomandarilor indica urmatoarea prioritate in modificarea aportului de lipide:
1. evitati excesul de grasimi
2. reduceti grasimile saturate
3. reduceti colesterolul

Efecte benefice ale aportului moderat al unor grasimi

Acizi grasi omega - 3 omega - 6
1. scad colesterolul si trigliceridele sangvine
2. scad coagularea
3. protejeaza impotriva bolilor de inima
4. cresc raspunsul imun si pe cel inflamator

Lipidele si alimentele



Majoritatea compusilor care dau gust si aroma sunt liposolubile. Cand se elimina grasimile, se elimina si acesti compusi, alaturi de vitaminele liposolubile - A, D, E si K. Succesul alimentelor de tip fast-food se datoreaza continutului ridicat in grasime. Atunci cand este degresat, laptele isi pierde din aroma si cel mai important, isi pierde vitaminele A si D. Pentru a pune la dispozitia consumatorilor un lapte degresat care sa aiba aceste vitamine, producatorii le adauga acestuia.