Sunt din ce în ce mai mulţi oameni care vor să renunţe la stilul de viaţă sedentar. Dar acest proces, deşi pare la îndemână, nu e tocmai uşor. Pentru a face constant mişcare, cred că nu e nevoie de o mare voinţă ci, mai degrabă, de organizare.

Foarte multe persoane din jurul meu îşi doresc să se mişte, o fac un timp, dar, apoi, eşuează. Din observaţiile mele, cele mai multe şanse de a face mişcare periodic le au cei care participă la competiţii. Mersul la sală nu e salvator pentru sănătatea ta dacă nu ai un obiectiv, un calendar cu un număr de concursuri planificate.

Astăzi voi trece aici câteva idei pentru cei care îşi doresc să alerge un maraton. De la acest stadiu, la trecerea liniei de sosire într-o cursă de maraton (42,195 kilometri) nu e un drum atât de lung, dar dacă îl parcurgi, te vei schimba cu adevărat.

Antrenamentul pentru maraton nu trebuie să dureze mai mult de sase luni, iar pe net sunt zeci de programe de pregătire. Nu vreau să vorbesc aici despre acestea. Multe dintre ele sunt excelente, singura condiţie care trebuie îndeplinită e alegerea unui program potrivit pentru tine.

În cei zece ani de când particip la curse, am observat că mulţi dintre cei care-şi propun acest obiectiv renunţă pe parcurs. Principalul motiv e epuizarea. Mai jos trec zece sfaturi care trebuie avute în vedere atunci când îţi propui să alergi un maraton.

1. Nu este o cursă de viteză aşa că alergările lungi fă-le încet, foarte încet. Aici, e mai important numărul de ore decât numărul de kilometri.

2. Poţi să alergi un maraton cu numai trei antrenamente pe săptămână: unul de viteză, unul de ritm şi unul de anduranţă. Dar cele trei nu trebuie amestecate între ele.

3. Numărul kilometrilor parcurşi într-o săptămână sunt importanţi, dar nu mai importanţi decât calitatea parcurgerii lor.

4. Maratonul e şi o provocare psihică, nu numai fizică. Aşa că înainte de a începe un program de antrenament pentru maraton, recomand cu căldură o tură de mers de cel puţin 40 de kilometri. Un mers uşor, cu apă, sandvişuri, pauze, vă ajută să percepeţi distanţa, să vă acomodaţi cu ea, iar atunci cursa de 42 de kilometri nu va mai fi o călătorie în necunoscut.

5. Alergările lungi au peste 20 de kilometri şi trebuie făcute încet.

6. Alergările în ritm de maraton (numărul de minute pe kilometru cu care v-aţi propus să vă deplasaţi în cursă) nu trebuie să depăşească 16 kilometri.

7. La viteză, seriile de 1000 de metri sunt cele mai bune, dar nu mai mult de zece într-un antrenament. Idealul e între cinci şi şapte.

8. Cel mai important lucru pe parcursul unui program de antrenament e să nu vă accidentaţi. O accidentare anulează tot progresul făcut până în acel moment.

9. Nu alergaţi ca să slăbiţi. Nu ţineţi diete în timpul programelor de antrenament. Mâncaţi sănătos, des şi în cantităţi mici. Nu exageraţi cu zahărul, cartofii şi pâinea. Orezul e foarte bun!

10. Odihna face parte din antrenament. Un somn bun ajută la fel de mult ca un antrenament de viteză. Dacă te simţi obosit, odihneşte-te, dar asta nu înseamnă a te uita la televizor sau a sta pe Facebook.

Succes!

În ultimii zece ani, am terminat 15 curse de maraton, trei curse de Ironman şi două de Half Ironman. Am participat la multe curse de triatlon olimpic şi semimaraton. Am 48 de ani şi îmi place să fac mişcare.