Au fost monitorizate metodologiile şi rezultatele implementării proiectului educaţional extracurricular SETS pe un eșantion reprezentativ de 180 de familii din oraşul Otopeni. Simultan, aceeaşi cercetare s-a făcut în alte 6 comunități similare din Belgia, Franţa, Olanda, Portugalia, Grecia și Bulgaria, evaluându-se eficienţa intervenţiilor bazate pe comunitate pentru a reduce decalajul legat de sănătate, respectiv, a prevenirii obezităţii infantile în rândul populaţiilor defavorizate.

Sondajul EPHE este o analiză de explorare și identificare a inegalităţilor de comportament și a factorilor determinanţi ai acestora, la nivelul unor categorii socio-economice selectate, aplicând acelaşi chestionar în fiecare an pe acelaşi eşantion. 1.266 de copii şi familiile lor din 7 ţări, au fost chestionaţi, dintre care 631 de băieţi şi 635 de fete, cu o medie de vârstă de 7 - 9 ani. 

Controlul parental în ceea ce priveşte timpul petrecut în faţa unui ecran este important.

Existenţa unui televizor în dormitorul copilului sau urmărirea programelor TV în timpul meselor în familie au fost identificate ca factor determinant. În România, un copil petrece circa 22,7 ore pe săptămână în fața unui ecran (calculator sau televizor), în vreme ce în Olanda și Belgia timpul petrecut este de circa 15 ore. Țara noastră este surclasată doar de Bulgaria, cu 25 de ore. Timpul petrecut în faţa calculatorului este monitorizat egal la nivelul grupurilor socio-economice țintă: 50% dintre părinţi controlează timpul petrecut de copiii lor în faţa ecranului. 

Inegalitate în sănătate: prevenţia tradiţională nu ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ea.

Potrivit studiului, situaţia economică şi educaţională a familiei poate fi asociată cu aproximativ 25% din prevalenţa obezităţii la bărbaţi şi 50% la femei. Populaţiile defavorizate nu au acces, în suficientă măsură, la metodele de prevenţie tradiţională, din cauza ratei reduse de participare sau a nivelului de înţelegere scăzut, astfel copiii născuţi într-o familie cu o situaţie socio-economică scăzută se află într-o poziţie dezavantajată în ceea ce priveşte prevalenţa obezităţii.

“Mediul parental în care se naşte şi se dezvoltă un copil este esenţial. Inegalităţile în sănătate apar şi din cauza condiţiilor economice şi al nivelului de educaţie al familiilor. Modificarea percepţiilor şi a comportamentelor necesită mult timp. Studiul EPHE arată că, odată ce obiceiurile bune sunt incorporate în practica zilnică a familiei, acestea pot fi durabile - un semnal pozitiv pentru o abordare bazată pe familie şi pe comunitate în ceea ce priveşte prevenirea obezităţii din copilărie şi în rândul populaţiilor. Totodată, parteneriatul public - privat este unul dintre pilonii de bază care fac posibilă reuşita măsurabilă a acestor programe ”, a declarat Silvia Bucur, Preşedinte Fundaţia PRAIS.

La finalul celor trei ani de implementare şi a trei sondaje, studiul EPHE a arătat beneficiile accesului constant la informare, educaţie şi activare de la vârste fragede în schimbarea obiceiurilor de stil de viaţă, precum şi crearea unui mediu favorabil pentru starea de sănătate generală a familiilor. Prin intermediul unor acţiuni directe în mediul şcolar şi în comunitate, practicile parentale de acasă se pot îmbunătăţii. Accesul gratuit la materiale educaţionale, lecţiile deschise în şcoli despre importanţa consumului echilibrat al tuturor categoriilor alimentare, al fructelor şi legumelor proaspete, a practicării zilnice a sportului şi mişcării, atelierele de creaţie şi piesele de teatru pe tema hidratării şi a somnului sunt doar câteva dintre intervenţiile mişcării naţionale „Şi eu trăiesc sănătos!” – SETS implementate şi monitorizate timp de 3 ani pe acelaşi eşantion de respondenţi.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!