Peperomia este un gen numeros, care cuprinde peste 1000 de specii sempervirescente, perene, uneori suculente sau taratoare. Sunt plante mici, compacte, cu crestere rapida si...

Peperomia este un gen numeros, care cuprinde peste 1000 de specii sempervirescente, perene, uneori suculente sau taratoare. Sunt plante mici, compacte, cu crestere rapida si usor de ingrijit.

Speciile cultivate, aproximativ 100, sunt aproape toate originare din America de Sud. Sunt apreciate pentru frunzisul placut si pentru florile verticale, deosebite, in forma de spic.

Cultivare:

Peperomia se planteaza in martie sau aprilie, folosind un compost pe baza de turba; pentru plantele tinere se utilizeaza ghivece de diametru crescand, pana la maximum 10-13 cm. Asezati pe fundul ghiveciului cioburi de teracota pentru a asigura un bun drenaj.

Primavara si vara, mentineti planta la temperatura mediului, pana la 24 grade Celsius, si asezati-o intr-un loc luminos, dar niciodata direct la soare.

Asezati ghiveciul pe pietris umed, udati moderat, lasand compostul sa se usuce inainte de a uda din nou si efectuati stropiri regulate pe frunze. Intre lunile mai si septembrie, adaugati in apa un ingrasamant diluat (jumatate din doza recomandata), o data la fiecare 3 saptamani.

Toamna si iarna, temperatura ideala este de 16 grade Celsius, dar niciodata sub 13 grade Celsius. Planta va fi expusa la lumina buna, dar nu la soare. Efectuati stropiri regulate in continuare, dar udati putin si mentineti planta ferita de curentii de aer.

Reproducere:

Primavara sau la inceputul verii, prelevati butasi din frunze sanatoase sau din varfurile vegetative, lungi de 5-8 cm, cu 1-2 frunze. Tratati taietura cu hormoni rizogeni si plantati butasul intr-un compost de turba si nisip, in parti egale.

Mentineti compostul umed si ghiveciul la 18-21 grade Celsius, protejat de lumina. Dupa aproximativ 6 saptamani, inradacinarea este finalizata - transvazati plantutele individual.

Pericole si precautii:

Atentie sa nu udati planta prea mult, in special in lunile friguroase: frunzele cad si radacinile putrezesc. De asemenea, lumina este fundamentala: daca planta este tinuta prea mult la umbra, frunzele tind sa se decoloreze; daca, din contra, este expusa direct la soare, frunzele se ard.

Daca observati prezenta cosenilei fainoase, eliminati-o la timp cu un tampon inmuiat in alcool denaturat.

Aerul prea uscat favorizeaza atacul paianjenului rosu - pulverizati un acaricid specific.

Important de retinut:

Cu varsta, planta capata aspect dezordonat.
Caderea frunzelor poate fi consecinta insolatiei, a scaderii bruste a temperaturii, a curentului de aer rece.
Pierderea culorii se datoreaza insuficientei luminii.