Daca ar fi sa multumesc construind o statuie fiecarei persoane care mi-a dat o mana de ajutor in aceasta perioada ar trebui sa am casa plina pana la refuz, iar in zilele acestea ar mai fi nevoie sa adaug cateva (destul de mari)...
Daca ar fi sa multumesc construind o statuie fiecarei persoane care mi-a dat o mana de ajutor in aceasta perioada ar trebui sa am casa plina pana la refuz, iar in zilele acestea ar mai fi nevoie sa adaug cateva (destul de mari). Cum nu stiu sa sculptez in piatra, aleg sa sculptez in cuvinte si le multumesc acum tuturor celor s-au gandit la mine si la Matei. M-au facut fericita!
N-am crezut
niciodata ca voi ajunge sa ma bucur pentru un patut sau pentru un scaun de
masina la fel cum ma bucuram, copil fiind, cand imi facea mama clatite (nu
mi-au placut clatitele, dar era atmosfera frumoasa in casa cand le pregatea
mama si imi placeau la nebunie zilele acelea). Nu imi sclipesc ochii nici la
bani asa cum imi sclipesc acum pentru un sterilizator sau pentru hainute. Ii
pot contrazice acum pe toti cei care sustin ca oamenii nu se pot schimba. Eu
m-am schimbat. Sau poate nu m-am schimbat deloc dar ma descopar pe mine asa cum
nu stiam ca sunt: ma cunosc pe mine ca mama.
Nici nu aveam cum sa nu ma schimb cand toate lucrurile din jurul meu se ajusteaza... Acum ceva timp glumeam cu o prietena ca incep sa devin o bomba cu ceas. Azi, pe oricine as suna, din fundul telefonului meu mobil se aude cate o voce: „Nasti?”. Mai nou, am inlocuit si eu introductivul/ neinteresantul/ accesibilul „Alo” cu „Nu nasc!” dupa care incep convorbirea.
Dimineata am fost
din nou la control, dupa ce toata noaptea am visat ca nasc. De fapt, visam ca am contractii si chiar le traiam
intens... dar cand m-am trezit am constatat ca aveam nevoie urgenta la toaleta.
Si ma prezint bine, s-ar putea sa nasc chiar la termen... doar s-ar putea. I-am
ascultat bataile inimii lui Matei, e bine; s-a asezat cu capul in jos... s-a
pregatit de lansare omul. Dupa vizita la spital am revenit acasa si am inceput sa astept sa
nasc pentru ca, de la un timp, la asta ma pricep cel mai bine.
Ma tenteaza sa
fac un drum pana in piata sa-mi cumpar cirese, dar e prea mare caldura de afara
– eu sunt inca la codul rosu. Cred ca toata treaba aceasta va intra in
atributiile sotului. Oricum am fost o gravida destul de atipica si nu am avut
pofte, ceea ce inseamna ca pot sa profit si indicat ar fi sa profit acum (dupa
ce nasc nu ma mai ia nimeni in seama). De cand sunt in concediu am inceput sa
regret ca nu se pot face toate cumparaturile stand in pat si comandand pe
internet. Acum as fi intrat pe cirese.ro si mi-as fi comandat cateva kilograme...