Iubirile verii nu au cum să reziste încă un anotimp. Sunt născute în bătaia razelor, în dansul lasciv al serilor fierbinţi. Sunt născute în păcat şi acoperite cu dorinţă, o dată smulse de acolo îşi vor pierde orice parfum.
Aşa că ar fi bine să ne despărţim acum, înainte de venirea ploilor, înainte de momentul în care scotoceşti prin dulap după un pulovăr. Ultimul sărut să fie cât încă pielea noastră e arsă de soare, cât încă mirosim a scoici şi avem nisip prin păr.
Vom lăsa toate îmbrăţişările aici şi vom lua cu noi toate amintirile pentru zilele scurte şi nopţile lungi. În următoarea vară mă voi întoarce şi mă voi lua după urmele tale de pe nisip ca să te regăsesc. Poate o să reuşesc, poate nu. Iubirile verii se termină brusc!