Răcelile repetate, tusea prelungită și respirația dificilă pot fi motive de îngrijorare pentru orice părinte.

Una dintre cele mai frecvente afecțiuni respiratorii întâlnite în sezonul rece este bronșita acută la copii, o inflamație a căilor respiratorii care poate provoca un disconfort semnificativ. Deși de cele mai multe ori nu este gravă, bronșita acută necesită atenție și îngrijire corectă pentru a evita complicațiile și pentru a ajuta copilul să se refacă rapid.

Ce este bronșita acută la copii

Bronșita acută este o inflamație temporară a bronhiilor – tuburile care transportă aerul către plămâni. În mod normal, aceste căi respiratorii sunt acoperite de o mucoasă care ajută la curățarea aerului inspirat. Atunci când copilul este expus la virusuri sau la factori iritanți, această mucoasă se inflamează, se produce mai mult mucus, iar respirația devine mai dificilă.

La copii, sistemul respirator este mai sensibil decât la adulți, iar inflamațiile pot apărea mai ușor. De cele mai multe ori, bronșita acută este provocată de infecții virale – aceleași care determină răceala sau gripa. În cazuri mai rare, cauza poate fi bacteriană sau legată de expunerea la fum de țigară, praf sau poluare.

Simptomele bronșitei acute la copii

Primul semn al bronșitei este de obicei tusea persistentă, care poate fi inițial uscată, apoi devine productivă, cu expectorație. Copilul poate avea și febră ușoară, oboseală, dificultăți de respirație și respirație șuierătoare. În unele cazuri, părinții observă că micuțul respiră mai repede decât de obicei sau se plânge de o senzație de apăsare în piept.

Tusea poate dura chiar și două-trei săptămâni, deși restul simptomelor dispar mai devreme. Este important de știut că bronșita acută nu este același lucru cu pneumonia. În cazul pneumoniei, febra este mai mare, copilul este apatic, respiră greu și uneori poate avea dureri toracice. Dacă apar aceste semne, este obligatoriu consultul medical.

Cauzele și factorii favorizanți

Cea mai frecventă cauză a bronșitei acute la copii este infecția virală, în special cu virusuri precum influenza, parainfluenza, adenovirusul sau virusul sincițial respirator (RSV). Aceste virusuri se transmit ușor, prin tuse, strănut sau contact direct.

Copiii care merg la grădiniță sau școală sunt mai expuși, deoarece imunitatea lor este încă în formare și intră des în contact cu alți copii bolnavi. De asemenea, expunerea la fumul de țigară crește semnificativ riscul de bronșită, pentru că irită mucoasa respiratorie.

Un alt factor de risc este aerul uscat din încăperi, mai ales iarna, când încălzirea excesivă reduce umiditatea. Aceasta favorizează uscarea mucoaselor și scade rezistența naturală a organismului la infecții.

Diagnostic și evaluare medicală

Diagnosticul de bronșită acută la copii se stabilește pe baza simptomelor și a examenului clinic efectuat de medicul pediatru. În timpul consultației, medicul ascultă plămânii copilului cu stetoscopul și poate auzi zgomote caracteristice, cum ar fi șuierături sau raluri umede.

În cazurile în care tusea persistă sau se suspectează o altă afecțiune, pot fi recomandate investigații suplimentare – radiografie toracică, analize de sânge sau teste pentru identificarea virusului. Este esențial ca diagnosticul să fie corect, deoarece tratamentul diferă în funcție de cauză.

Tratamentul bronșitei acute la copii

În majoritatea cazurilor, bronșita acută este de origine virală, ceea ce înseamnă că nu necesită antibiotic. Tratamentul are scopul de a ameliora simptomele și de a ajuta copilul să se refacă. Se recomandă hidratare abundentă, aer curat și umed, precum și odihnă.

Medicul poate prescrie siropuri expectorante sau mucolitice pentru a fluidiza secrețiile și a ușura tusea. În caz de febră, se pot administra antitermice potrivite vârstei. Dacă bronșita este însoțită de respirație șuierătoare, medicul poate recomanda inhalatoare sau tratament bronhodilatator, uneori administrat cu nebulizatorul.

Foarte important este ca părinții să evite automedicația. Administrarea antibioticelor fără recomandare medicală poate fi inutilă și chiar dăunătoare, deoarece antibioticele nu acționează asupra virusurilor.

Evoluție și posibile complicații

Bronșita acută are, de obicei, o evoluție benignă, iar copilul se vindecă complet în câteva săptămâni. Totuși, dacă micuțul are un sistem imunitar slăbit, suferă de astm sau alte boli respiratorii, infecția se poate agrava sau poate recidiva. În unele cazuri, bronșita acută se poate transforma în bronșită cronică sau poate favoriza apariția pneumoniei.

Semnele de alarmă care impun reevaluare medicală sunt: dificultăți mari de respirație, buze albăstrui, febră persistentă, refuzul alimentației sau letargia. În aceste situații, este important ca părintele să consulte imediat medicul.

Cum putem preveni bronșita acută la copii

Prevenția începe cu întărirea imunității. O alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume și lichide, ajută organismul să lupte mai ușor cu infecțiile. Spălarea frecventă a mâinilor, aerisirea camerelor și evitarea contactului cu persoane răcite sunt alte măsuri simple, dar eficiente.

De asemenea, este important ca locuința să aibă un aer umed și curat. Folosirea unui umidificator în sezonul rece ajută la protejarea căilor respiratorii. Iar cel mai important pas: copiii nu trebuie expuși la fumul de țigară.

Bronșita acută la copii este o afecțiune comună, dar care necesită atenție și îngrijire corespunzătoare. Cu tratament adecvat, odihnă și răbdare, copilul se recuperează complet, fără urmări. Cheia este prevenția și vizita la medic la primele semne de îngrijorare.

Tusea care persistă poate fi semnul unei simple infecții sezoniere, dar și al unei probleme mai complexe. De aceea, în fața fiecărui episod respirator, cel mai important lucru este calmul, informarea corectă și încrederea în specialiști.