In cele mai multe cazuri, cainii sunt instruiti de catre persoane specializate, dar educatia nu trebuie sa se margineasca la relatia instructor - "elev", scopul fiind ca animalul sa...

In cele mai multe cazuri, cainii sunt instruiti de catre persoane specializate, dar educatia nu trebuie sa se margineasca la relatia instructor - "elev", scopul fiind ca animalul sa poata fi controlat si de proprietar, eventual chiar de catre intreaga familie.

Desi multi dintre stapani isi doresc doar obtinerea dreptului de monta, certificat de promovarea examenului (minimum) B.H. - caine de companie, nu trebuie sa uitam ca un caine nu poate fi predat de catre instructor stapanului cu un simplu manual de intrebuintare.

Relatia dintre instructor si animal se poate transfera stapanului sau familiei acestuia numai dupa multe ore de munca. Desi exista si stapani binevoitori care ar dori sa participe de la inceput la sedintele de antrenament, recomandabil este ca acest lucru sa se intample doar dupa ce cainele si-a insusit deja primele elemente.

Este foarte usor sa determinam un caine sa execute ceea ce a invatat deja si mult mai dificil sa-l invatam noi insine, ca amatori, urmand indrumarile instructorului. Ceea ce trebuie insa sa stiti este ca un caine nu va asculta comenzile altei persoane, in afara de instructor, numai pentru ca i le cerem, ci, dimpotriva, va incerca cu disperare sa reduca la minimum numarul sefilor.

Ca atare, intre instructor si proprietar trebuie sa existe inca de la inceput o buna colaborare, aceasta fiind singura cale pentru ca animalul sa poata utiliza la sfarsitul lectiilor de dresaj tot ceea ce a invatat.

Un caine instruit intensiv pe un termen scurt va fi aidoma unui student care invata numai in sesiune: prinde repede, dar uita la fel de repede.
Parerea unora, potrivit careia un caine instruit cateva luni este pregatit pentru intreaga viata, este gresita. De aceea, in fiecare zi este bine sa repetam cu el lucrurile deprinse in timpul lunilor de dresaj.

Limbajul comun cu instructorul se refera la folosirea aceluiasi gen de echipament, vocabular sau stimuli. Un caine obisnuit sa lucreze, la inceput, numai cu zgarda ovala de lant va reactiona negativ in cazul folosirii unei zgarzi din piele, care transmite alt gen de impuls mecanic. Utilizarea unei zgarzi mai dure decat cea a instructorului, cum ar fi cea cu colti intorsi, poate duce, de asemenea, la rezultate slabe, deoarece cainele lucreaza timorat.

In privinta vocabularului, nu trebuie niciodata sa uitam ca un caine nu cunoaste notiunea de "sinonim". Chiar daca lucrul pe care i-l cerem este, din punct de vedere semantic, similar cu cel pe care i-l cere instructorul, cainele nu va executa "sezi" daca noi ii spunem "stai jos" si nici "culcat" daca noi ii spunem "pe burta"... Coordonarea limbajului cu cel al instructorului este esentiala. Comenzile scurte si sonore sunt de preferat. Propozitiile lungi, de genul "du-te, te rog, si adu-mi batul", n-au nici un sens fata de comanda scurta "aport".

In privinta stimulilor, instructorul stie deja la ce reactioneaza mai bine cainele, prin urmare nu incercati sa-i oferiti hrana daca el este mai interesat de un obiect miscator.

Nivelurile de pregatire a cainelui sunt: in lesa, fara lesa - static si fara lesa - din miscare. Desi pare la fel, este mult mai greu pentru un caine sa execute "sezi", instructorul ramanand pe loc, decat daca acesta isi continua mersul. Nu trebuie sa ii cerem cainelui sa execute comanda "sezi", el fiind liber prin casa, daca instructorul este la faza de dresaj cu lesa.

Este foarte important ca un caine sa execute comanda ori de cate ori i-o cerem. In cazul in care, fie si o singura data, nu o executa, el intelege ca regula poate fi schimbata si va incerca in repetate randuri acest lucru. Nu-i solicitati niciodata o comanda decat daca sunteti siguri ca o poate realiza, dar nici nu treceti cu vederea neexecutarea ei daca el este deja pregatit pentru aceasta.

Chiar daca animalul executa chemarea cu instructorul, nu inseamna ca trebuie sa-l chemam in timpul jocului cu alt caine, pentru ca este mult mai greu sa-si paraseasca un partener de joaca decat sa vina atunci cand este chemat din pozitia "culcat".

Nu faceti greseala sa lucrati cu un caine imediat ce acesta a venit de la antrenament si, mai ales, nu-l exasperati cu un numar imens de repetari. Cu dumneavoastra, cainele va relua ceea ce a invatat deja. Incercati sa fixati aceste sedinte in alta perioada a zilei decat cea in care lucreaza cu instructorul.

Cereti-i sa execute absolut tot ceea ce a invatat, caci nimic nu este inutil. Repetarea la nesfarsit a unui numar redus de comenzi, care vi se par dumneavoastra mai folositoare, poate duce la inhibitie, in final cainele refuzand pur si simplu executia.

Pe cat posibil, exersati atunci cand sunteti singur cu el, deoarece prezenta altei persoane ii poate distrage atentia. In situatia in care totusi acest lucru nu se poate realiza, nu uitati ca cel care asista la exercitii nu trebuie sa se lase induiosat, sa mangaie cainele sau sa-l ajute daca acesta refuza sa execute comanda.

Predarea cainelui celorlalti membri ai familiei se face treptat, pornind de la rangul superior spre cel inferior, din punct de vedere al autoritatii fata de caine.

Este de preferat sa nu avem de corectat deprinderi gresite, dar acest deziderat este foarte greu de indeplinit, daca nu chiar imposibil. Un caine care deja a invatat sa fuga de pe terenul de antrenament, atunci cand este liber, va reprezenta intotdeauna o problema in ceea ce priveste controlul.

Scopul final insa al colaborarii dintre instructor si proprietar este acela de a determina cainele sa raspunda tuturor comenzilor date de cei doi, in aceeasi masura. Dresajul facut doar pentru "a avea patalama la mana" nu are nici un sens...