La un moment dat, poate vor fi ca obiectele pe care le admir in anticariate. Cred ca sunt lucruri in care merita sa investesti, daca iti doresti sa le ai multa vreme de acum incolo si sunt obiecte in care nu merita sa investesti prea mult deoarece varianta cea mai ieftina poate fi si cea mai buna. Trebuie sa "cantaresti" foarte bine lucrurile astea si sa nu te grabesti.

Totusi, a fost o rezolvare relativ moderata ca pret si avantajul era ca oriunde m-as fi mutat "investitia", ramanea cu mine. Asa a inceput si cufarul meu sa prinda viata... Dar restul "decorului" din pal cu aspect de cires sufoca inca pretiosul meu cufar, asa ca am hotarat ca toate elementele din jur sa fie "cumintite", astfel incat el sa aiba rolul principal.

Totul cerea o aerisire a spatiului, iar peretii impacau cel mai bine aceasta idee cu un alb natural. Nu i-am colorat, pentru ca ar fi micsorat optic incaperea care si asa era destul de mica. Sa nu te sperie peretii albi, mai ales in camerele chinuite de la bloc.

Exista posibilitati infinite de a-i decora, cu mici tablouri sau fotografii vechi de familie. Eu am ales cateva afise sepia poloneze, care pastrau ici colo cateva accente de culoare vie. Exista si varianta mai recenta de a aplica decoruri autocolante, care se pot gasi la mai toate depozitele de materiale si la unele magazine specializate pe design interior.

Dulapul de haine si biroul si-au schimbat infatisarea, improspatandu-le cu un bait brun si un decor vaporos asemanatoare cufarului. Masuta de televizor, ascunsa bine sub faldurile jucause a catorva resturi din materialul draperiilor, a devenit un bun suport pentru o tipsie generoasa de alama pe care asteapta sa fie aprinse cateva lumanari delicate.

Petrecerea n-a inceput inca, astept musafirii, mai astern pe saltea o cuvertura haioasa, multe perne si o transform intr-o sofa! Nici acum nu-mi vine a crede ca am schimbat o intreaga incapere pentru un cufar, dar ce cufar... Ma gandesc sa creez o atmosfera intima diseara...