"Vaaai, n-o sa crezi ce mi s-a mai intamplat si de data asta! Iti dai seama cat ghinion pot sa am? De ce am eu mereu ...

"Vaaai, n-o sa crezi ce mi s-a mai intamplat si de data asta! Iti dai seama cat ghinion pot sa am? De ce am eu mereu nenorocul sa dau numai peste firme neserioase si sefi isterici?" - suna familiar aceste replici culese dintr-o conversatie intre doi prieteni.

Restul il putem intui usor: cel care se plange interlocutorului doar ce a realizat ca a facut o greseala si mai mult ca sigur si-a dat seama prea tarziu ca a ales locul de munca nepotrivit, fiind inconjurat de persoane cu care nu are nimic in comun. A cui sa fie oare vina? A angajatorilor si a sefilor? Dar cum ramane atunci cu "ghinionul?"

Cel mai probabil avem de-a face cu o persoana care a luat o decizie de cariera gresita. Ce face ea acum? Ii invinuieste pe cei din jur pentru esecul sau, aruncand vina pe firmele unde ea insasi a acceptat sa lucreze fara sa fie constransa de nimeni. Paradoxal, nu?

Iata ce ar trebui sa il sfatuiasca prietenul sau:

1. Mai intai de toate, sa lase atitudinea fatalista la o parte si sa aiba curajul de a se autoanaliza corect ca sa identifice cauzele insucceselor.

2. Sa se intrebe:

de ce a ales sa lucreze pentru acele firme, care a fost motivul principal care l-a determinat sa accepte ofertele lor? Erau ele ceea ce isi dorea cu adevarat sau pachetele salariale pareau atat de atractive incat nu a avut forta sa le refuze?

cat de atent a adunat inainte informatii despre acele firme, viziunea, modul lor de lucru, echipa, superiorii?
a avut ocazia sa-si cunoasca colegii si viitorul superior inainte sa accepte propunerea, a petrecut macar cateva ore incercand sa intuiasca ce atmosfera este in firma si ce fel de oameni sunt viitorii sai colegi?
i s-a propus sau a solicitat o perioada de proba, ca sa isi dea seama daca acel loc de munca i se potriveste?

3. Dupa ce a trecut prin aceste etape, sa traga concluziile si sa-si stabileasca un plan de actiune - daca simte ca nu o poate face singur, sa apeleze la ajutorul unui specialist.

4. Sa porneasca in cautarea unui loc de munca care sa i se potriveasca cu adevarat si unde sa ii faca placere sa mearg iar colegii si sefii sa fie persoane cu care sa poata comunica "pe aceeasi lungime de unda". Acest lucru poate presupune uneori chiar si acceptarea initiala a unui pachet salarial egal cu cel existent sau in unele cazuri usor inferior, atuci cand exista potential de dezvoltare.

5. La final, sa nu-si piarda increderea in sine chiar daca drumul catre ceea ce doreste poate fi lung.

Proverbul sugestiv spune "ai grija ce-ti doresti, ca s-ar putea sa se intample!"- tot ce ar trebui sa facem e sa vrem sa invatam din greseli, sa nu le repetam la nesfarsit, sa avem forta sa ne revenim dupa un esec si sa credem in visele noastre.