Obiceiul care te ajută să fii mai bun în profesia ta
Imaginează-ți că ai o sarcină dificilă la locul de muncă. Care este prima ta reacție? Dacă ai o minte socială, probabil că dai un e-mail sau un mesaj unui coleg pentru a cere mai multe detalii.
Iar dacă preferi singurătatea, probabil că te închizi într-o sală de conferințe pentru a te concentra. Oricare dintre aceste strategii poate da rezultate bune, dar un nou studiu dezvăluie obiceiul care te ajută să fii mai bun în profesia ta - o combinație a celor două.
Care este obiceiul care te ajută să fii mai bun în profesia ta?
Având la îndemână smartphone-urile și toate aceste tehnologii, putem colabora în mod constant. Presupunerea din spatele colaborării constante reprezintă un lucru pozitiv pentru calitatea soluțiilor. Dar noul studiu sugerează că nu este întotdeauna necesară.
În cadrul studiului, cercetătorii au rugat trei grupuri de persoane să ducă la capăt o sarcină complexă: cartografierea celei mai bune rute pentru o persoană care trebuie să călătorească în 25 de orașe diferite. Primului grup i s-a spus să rezolve problema în izolare. Unii dintre acești oameni au venit cu soluții foarte bune, în timp ce alții au ajuns la concluzii foarte slabe, ceea ce a dus la o calitate medie scăzută a muncii în general.
Al doilea grup a lucrat în colaborare aproape constantă cu colegii. Calitatea medie a muncii în acest grup a fost mai mare, deoarece persoanele cu performanțe mai scăzute puteau aplica idei mai bune în propria activitate, dar grupul nu a găsit atât de multe soluții grozave, poate pentru că membrii săi au avut tendința de a alege cea mai bună idee de la un moment dat și de a rămâne cu ea.
În ultimul grup, oamenilor li s-a permis să interacționeze cu colegii doar o parte din timp. Aceștia au putut obține beneficiile din ambele interacțiuni - obținerea soluțiilor bune și îmbunătățirea calității acestora. Acest lucru a fost posibil deoarece, spre deosebire de colaborea în exclusivitate, în care angajații talentați au fost imediat copiați, cei din grupul de comunicare intermitentă au fost nevoiți să treacă prin sarcini pe cont propriu pentru o parte din timp, astfel ducând la creșterea varietății. Iar spre deosebire de grupul solitudinii, în care ideile nu puteau fi împărtășite deloc, chiar și cei cu performanțe înalte au beneficiat de această diversitate.
Studiul nu a identificat nivelul optim de comunicare la locul de muncă. Însă colaborarea a devenit o parte importantă a persoanelor care lucrează la birou și poate lua din timpul de solitudine al angajaților. Deconectarea de la o colaborare constantă are probabil și alte beneficii. Cercetările au arătat că verificarea e-mailurilor în afara orelor de lucru poate duce la niveluri mai ridicate ale stresului și oboselii și pot avea chiar și un impact semnificativ asupra relațiilor romantice ale angajaților. Deconectarea, prin urmare, poate veni cu o varietate de beneficii, atât personale, cât și profesionale.
Managerii se află acum într-un punct în care trebuie să fie atenți cu privire la modul în care folosesc comunicarea constantă, pentru a eficientiza munca angajaților lor.