Din ce în ce mai mulți tineri renunță la spațiile tradiționale de lucru, birourile companiilor pentru care lucrează, și aleg locuri de muncă unde pot lucra de acasă sau din alte locuri, cel puțin o parte din timp.

 

Procentul persoanelor care lucrează de acasă a crescut de-a lungul timpului, chiar dacă este vorba doar de câteva zile pe lună. Aceste schimbări importante în modul în care muncesc oamenii au generat o mulțime de noi cercetări privind efectele asupra sănătății ale locurilor de muncă de acasă. Cele mai recente dovezi arată că așa-numitele locuri de muncă alternative prezintă atât beneficii, cât și riscuri.

Vestea bună este că oamenii care lucrează de acasă sau care sunt proprii lor șefi ar putea întâmpina un nivel mai ridicat de satisfacție și bunăstare decât angajații de la locurile tradiționale de muncă. Presupunând că venitul unei persoane care desfășoară o activitate independentă este adecvat, libertarea sa de a-și stabili propriul program și de a-și desfășura activitatea în măsura în care consideră că este potrivit reprezintă un mare predictor al fericirii legate de locul de muncă.

Dar este important să se facă diferența între ceea ce cercetătorii numesc necesitatea auto-angajării și șansa de a desfășura o activitate independentă. Nevoia auto-angajării include oamenii care și-au pierdut locul de muncă sau au devenit proprii șefi pentru a supraviețui. Pe de altă parte, oportunitatea activităților independente îi reprezintă pe cei care și-au părăsit locul tradițional de muncă.

Multe persoane reprezintă probabil un mix al celor două categorii. Există oameni care s-au gândit să fie proprii lor șefi, dar nu au avut curajul să facă acest pas până când pierderea locului de muncă actual nu i-a forțat să o facă. Însă necesitatea oamenilor independenți îi poate face pe aceștia puțin mai vulnerabili, deoarece s-ar putea să nu prefere autonomia care vine la pachet cu jobul.

Recent, a fost făcut un studiu privind stresul în rândul persoanelor care desfășoară activități independente. Cele mai frecvente plângeri aveau legătură cu nesiguranța veniturilor în rândul participanților la studiu. Neștiind ce se poate întâmpla cu venitul tău peste două sau trei luni reprezintă o sursă de anxietate. Lipsa asigurării de sănătate la prețuri accesibile este, de asemenea, o preocupare prezentă. 

Instabilitatea veniturilor și accesul redus la servicii de sănătate accesibile sunt corelate cu reducerea sănătății fizice și mentale. Există, de asemenea, dovezi conform cărora unii freelanceri lucrează prea mult, acestora fiindu-le dificil să se deconecteze sau să se relaxeze, lucruri care afectează sănătatea mintală. Dar, în ansamblu, efectele lucratului de acasă asupra sănătății par a varia de la o persoană la alta și pot fi pozitive sau negative.

Ce se întâmplă cu angajații care au roluri și beneficii tradiționale, dar lucrează din alte părți, nu de la birou? Din nou, părerile cercetătorilor sunt împărțite. Un sondaj recent a constatat că persoanele care lucrează de acasă au mai multe șanse de a face exerciții și de a mânca mai bine decât colegii lor de la birou. Iar drumurile către și de la birou sunt corelate cu stresul, hipertensiunea arterială, durerile diverse. Dacă munca de la distanță îi ajută pe oameni să evite traficul de la orele de vârf, acest lucru este, fără îndoială, un beneficiu. Dar oamenii care lucrează de acasă sunt expuși unui risc mai mare de a se simți izolați social, afecțiune care este corelată cu o creștere a riscului de mortalitate, a apariției atacului de cord sau accidentului vascular cerebral, precum și cu depresia și insomniile.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!