Stresul la birou
Carieră · Features / De Dumitru Lazia, 18.06.2002

Din ce in ce mai des intalnim, in fisele de post, conditia: rezistenta la stres. Stresul a devenit, pentru multi dintre noi, un fapt cotidian care...

Din ce in ce mai des intalnim, in fisele de post, conditia: rezistentala stres. Stresul a devenit, pentru multi dintre noi, un fapt cotidiancare, in timp, isi arata efectele. Si cum este mai bine sa previi decatsa tratezi, afla cateva solutii eficiente cu ajutorul lui Dumitru Lazia,instructor de management al stresului.

Cauzele stresului ocupational ar fi: schimbarile majore aleinstructiunilor si procedurilor; lucrul peste orele de program; cresterilemajore in intensitatea si ritmul activitatilor; reorganizarile majore;prea mult de lucru in timp prea scurt; critica angajatului numai candrezultatele nu sunt la inaltimea asteptarilor si lipsa recompensei sauaprecierii pentru rezultate bune si foarte bune; conflictele intreangajati sau grupuri de angajati care lucreaza la proiecte comune;responsabilitatile sau standardele lipsa sau confuze.



Efectele stresului ocupational: scaderea capacitatii intuitive,intelectuale, emotionale si fizice; aparitia virusului emotional;cresterea numarului de zile de concediu medical (absente pe caz de boala);cresterea riscului de imbolnavire; peste 95% din consultatiile la mediculde familie sunt datorate afectiunilor provocate de stres; imbatranireaprematura si scaderea sperantei de viata datorita bolilor cronicesi deceselor prin accidente de munca sau morti subite (comportamentulnesanatos al angajatilor provocat de incapacitatea acestora de a cooperacu situatiile stresante este cauza a 80% din decese la locul de munca).


Aceste efecte sunt demonstrate de cercetari si datestatistice. Organizatia Internationala a Muncii estimeaza faptul castresul ocupational provoaca o pierdere echivalenta cu 10% din ProdusulIntern Brut al unei tari. El provoaca in economia americana pierderi de300 miliarde dolari anual prin absenteism, scaderea productivitatii,inlocuirea angajatilor, accidente, cheltuieli medicale directe,cheltuieli legale, cheltuieli cu asigurarile medicale si compensatiipentru angajati.

Aceste pierderi depasesc cu mult profitul net totalal primelor 500 de corporatii din SUA. Economia Angliei are pierderidatorate stresului estimate la 9 miliarde de lire anual. Intreprinderiledin aceasta tara au raportat circa 100 milioane zile de concediu medicaldatorita simptoamelor provocate de stres.



Distributia stresului ocupational pe profesii: cazurile de imbolnavireprovocate de stresul ocupational sunt distribuite pe profesii astfel:asistenta tehnica si administrativa - 48%; manageri si experti - 16%;operatori si laboranti - 15%; productie si reparatii - 9%; bucatari -4%; politisti si jandarmi - 3%; alte profesii - 4%.

Distributia stresului ocupational pe domenii de activitate: servicii- 35%; productie - 21%; comert cu amanuntul - 14%; finante - banci,asigurari si imobiliare - 12%; transport si utilitati publice - 9%;comert en-gros - 7%. Femeile sunt cu 50% mai expuse la stresul ocupationaldecat barbatii.


Solutii organizatorice si individuale: asigurarea unor conditii optimede lucru (temperatura intre 20 - 24 grade Celsius si lumina suficientanaturala sau artificiala prin becuri cu incandescenta); reducereaduratei saptamanii de lucru la 35 ore si chiar mai putin in locurilecu nivel ridicat al stresului ocupational; fragmentarea sau completareaconcediului de odihna pentru a asigura cel putin 1 saptamana de refacerepe trimestru in special pentru persoanele expuse unui nivel ridicat destres ocupational; pregatirea profesionala continua pentru a aduce nivelulcunostintelor si competente profesionale la nivelul cerut de functiaocupata; o fisa a postului clara si optima pe relatia atributii si timpde realizare a lor; cooperare si delegare de competente in realizareaatributiilor de serviciu; realizarea unui echilibru intre activitatesi odihna si intre activitatile obligatorii si cele placute; stabilireazilnica a prioritatilor si verificarea realizarii activitatilor propusein limita timpului si resurselor disponibile; exercitii sau activitatifizice zilnice (de preferat inaintea eforturilor intelectuale); odihnala pranz si alocarea a cel putin 6-8 ore de somn pe noapte, cu ora deculcare inainte de 23,00; alocarea sistematica a timpului petrecut infamilie (cu partenerul de viata si copiii) sau cu grup de prieteni.

Stiati ca:
- important este felul in care reactionezi la ceea ce ti se intampla sinu ceea ce ti se intampla?
- stresul nu este o tensiune nervoasa simpla (el poate aparea si laplante care nu au un sistem nervos) si nu este totdeauna rezultatulnespecific al unei distrugeri (un joc de tenis sau un sarut pasionat potproduce un stres considerabil, chiar daca sunt placute si nu au provocatdistrugeri)?
- stresul nu este ceva neaparat rau, el depinde de modul in care opersoana interpreteaza efectele agentului stresor? In functie de acestlucru exista: Eustres (cel provocat de activitati placute, creative sipline de succes, avantajos pentru acea fiinta) si Distres (provocat deactivitati neplacute, umilitoare si fara succes, dezavantajos pentruacea fiinta).
- stresul constituie, conform unui studiu, principalul factor de riscpentru: 73% din firmele sub 50 de angajati; 72% din firmele cu 50-100de angajati; 64% din firmele cu 100-200 de angajati; 65% din firmele cu200-1.000 de angajati si 68% din firmele cu peste 1.000 de angajati?

Urmăreşte-ne pe Facebook pentru ultimele noutăţi Eva.ro