Multi dintre noi ne dorim sa lucram in strainatate din motive evidente. In afara celui financiar, care e primul care ne trece prin cap, aspecte precum protectia sociala, dezvoltarea profesionala, nivelul ridicat de trai ne fac cu ochiul la fel de mult. Dorinta de a lucra in alta tara nu-si gaseste in toate cazurile si implinire, pentru ca variabilele implicate sunt numeroase si de nesolutionat de sistemul nostru birocratic.

Insa o anumita categorie pare avantajata cand vine vorba de lucrul in strainatate: studentii. Studentii bursieri. Aici ai putea sa ma contrazici si sa-mi atragi atentia ca, pana la a lucra efectiv intr-o tara straina, trebuie sa te zbati pentru obtinerea respectivei burse. Nu este mereu asa. Studentii care obtin burse de studii in strainatate nu sunt intotdeauna geniali. Programele de burse sunt variate si adaptate unei palete largi de studenti. Intereseaza-te, si cu media 8 poti obtine un an de studii la una din universitatile din tara dorita!

Invata si lucreaza in acelasi timp!

Majoritatea studentilor romani bursieri isi gasesc de lucru pe perioada sederii lor intr-o tara straina, pentru a-si suplimenta venitul. Am intalnit studenti care au lucrat in fastfood-uri, in birouri de traduceri, ca pictori, un altul care "facuse" pe translatorul pentru Politia din Paris (avantajul, poate, al prezentei in numar mare in Franta a infractorilor romani).

Este si cazul Magdei Vasilescu, care, pe perioada studentiei, a obtinut o bursa Erasmus in Franta, la Institutul de Studii Politice din Toulouse. Magda nu a lucrat in timpul anului universitar, ci pe parcursul verii, ca baby-sitter, inainte de intoarcerea in tara.

"Am constatat ca majoritatea studentilor lucrau pe perioada verii, strangand astfel ceva bani. In majoritatea serilor ieseam toti studentii Erasmus, dar nu vorbeam despre gasirea unui job, decat pe termen indelungat, dupa ce vom termina studiile. [...]Am avut in general colegi straini, care, in buna parte stateau la camin. Ii interesa sa invete, sa afle cat mai multe despre fiecare popor, si, in general, nu prea erau interesati de gasirea unui loc de munca. La camin chiria era de 123 euro/luna, ceea ce nu reprezinta o suma prea mare pentru studentii din celelalte tari. In plus primeau o anumita suma prin progamul Erasmus, si astfel isi acopereau o parte din cheltuieli. In rest, se descurcau cu banii primiti de la parinti".

Cat de deschisi sunt strainii sa te includa pe piata de munca? Magda vorbeste din experienta ei in Franta, pe care o considera acum "un mix de experienta de viata si studii intr-un loc de unde iei practic totul de la zero".

"In ceea ce ii priveste pe francezi se stie faptul ca sunt nationalisti si oarecum reticenti fata de straini. Cred ca invazia imigrantilor din Magreb i-a determinat sa adopte aceasta atitudine. Dureaza o vreme pana cand se acomodeaza cu strainii, si putin mai mult de atat pana cand ei obisnuiesc sa nu mai gandeasca dupa un sablon si sa te incadreze in mod automat intr-o categorie. Daca nu te impui, cred ca te marginalizeaza.

Chiar daca stapanesti bine limba, si ai si competentele respective, in mod sigur iti va fi mai greu sa obtii un job decat unui nativ. Dar cred ca aceasta tendinta exista pretutindeni".

Intoarsa in tara, Magda apreciaza ca "probabil mi-ar fi mai usor sa imi gasesc un loc de munca intr-o tara in care am locuit deja, adica mai usor decat unei persoane care nu a stat niciodata in tara respectiva. Asta deoarece, locuind o perioda intr-o alta tara, ajungi sa te familiarizezi cu oamenii, mentalitatea lor. Si, intr-o alta ordine de idei, pur si simplu cunoasterea imprejurimilor, a strazilor reprezinta un avantaj fata de un necunoscator". Unde s-ar putea duce un student sa caute de lucru, odata aflat in Franta? "Spre exemplu, la CRIJ, poti merge pentru a cauta un job; vei gasi persoane dispuse sa te ajute in mod gratuit, vei gasi oferte de munca din presa locala, dar si oferte din partea persoanelor fizice", incheie Magda Vasilescu.

Ce zici de o sedere mai indelungata?

Mihaela Constantinescu a zis da. Ea a ales sa ramana in Franta dupa expirarea bursei. In 2003 a obtinut o bursa MBA, prin programul Copernic, acordata de statul francez. "Am luat decizia de a ramane in Franta pentru pentru ca mi s-a propus sa lucrez intr-un domeniu total nou si necunoscut, foarte interesant, cu mari perspective de viitor, pentru ca mi s-a oferit posibilitatea de a-mi construi o cariera, pentru ca am vrut sa cunosc o alta cultura si civilizatie".

Si-a implinit dorinta? In momentul de fata, Mihaela este inginer de studii in cadrul unui cabinet de consultanta in sisteme informatice de resurse umane, iar de aproape un an lucreaza ca prestatar extern intr-o misiune la Soci