România nu a avut niciodată o femeie în funcția de președinte al țării. Republica Moldova marchează, însă, această premieră, după ce Maia Sandu l-a învins cu un scor important pe preşedintele în exerciţiu, liderul prorus Igor Dodon.

Liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) Maia Sandu este câştigătoarea alegerilor prezidenţiale din 2020, din Republica Moldova, la nivel naţional fiind cu peste 15 procente în faţa contracandidatului său, preşedintele în funcţie Igor Dodon, iar în diaspora având cu mai mult de 85 de procente în faţa acestuia, conform rezultatelor preliminare.

Maia l-a zdrobit pe Igor Dodon

În Republica Moldova, după prelucrarea a 99,86% din procesele verbale, Maia Sandu are 57,63% din voturi, iar Igor Dodon - 42,37 %. În Chişinău, unde prelucrarea proceselor verbale s-a încheiat, câştigătoare este tot Maia Sandu, cu 59.70% din voturi, faţă de 40,30% ale lui Dodon. Diaspora a votat masiv cu Maia Sandu, aceasta având până în prezent un scor de 92,86 %, pentru Igor Dodon votând 7,14 %.

Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, Igor Dodon a felicitat-o "preliminar" pe Maia Sandu pentru victoria în alegerile prezidenţiale, dar a anunţat că va contesta rezultatele scrutinului deoarece ar fi existat multe încălcări.

"Rezultatele preliminare arată că oponenta mea este câştigătoare, este vorba de rezultatele preliminare. Vreau preliminar s-o felicit. Staff-ul nostru electoral a fixat mai multe încălcări fără precedent în acest scrutin: blocarea dreptului de vot pentru cetăţenii din stânga Nistrului, transportarea alegătorilor în ţările membre ale UE, declaraţii ale diferitor oficiali occidentali şi influenţarea rezultatului votului. Alegătorii mei mă întreabă cu lacrimi: De ce să nu contestăm aceste rezultate? Eu sunt obligat să apăr voturile celor care m-au votat, prin toate metodele: CEC, judecată, Curtea Constituţională"

, a declarat Dodon.

"O felicit preventiv, dar sunt obligat să apăr voturile celor care au votat pentru mine - CEC, judecată, Curtea Constituţională. Vreau să le transmit un mesaj celor care m-au susţinut: eu vă chem şi vă îndemn la calm, la linişte, categoric niciun fel de destabilizare sau proteste. Eu o să vă spun dacă va fi necesar să ieşim în stradă", a mai spus Igor Dodon.

Maia a învins și influența Rusiei

Sandu promite să lupte fără milă împotriva corupţiei, iar Dodon este vizat de acuzaţii de corupţie în mandatul său de patru ani, notează AFP.

Victoria Maiei Sandu, în vârstă de 48 de ani - prima femeie care devine preşedintă în această fostă republică sovietică ce ezită de ani de zile între ambiţiile sale europene şi o apropiere de Moscova - riscă să nu fie văzută cu ochi buni de Rusia, care se teme că ar putea să-şi piardă influenţa în regiune.

"Victoria lui Sandu preconizează o scădere clară a influenţei ruse", a declarat pentru AFP directorul executiv al Institutului pentru Politică Europeană şi Reforme de la Chişinău Iulian Groza. Sandu, care are reputaţia de a fi incoruptibilă, "va face reformele să avanseze şi va promova apărarea intereselor naţionale în dialogul cu Rusia", a adăugat acesta.

La preşedinţie, marja de manevră a lui Sandu riscă să  fie limitată, din cauza lipsei unei majorităţi parlamentare loiale și este posibil să se declanșeze alegeri parlamentare anticipate în următoarea perioadă. "Va exista o înfruntare cu Parlamentul, însă şansele şi speranţele schimbării au apărut, cu toate acestea", apreciază expertul Viktor Ciobanu.

Ce avere are Maia Sandu

Maia Sandu, de formaţie economist, are 48 de ani, nu este căsătorită, are studii economice și vorbește engleza, rusa și spaniola. Ea deține un apartament de două camere în Chișinău și o masină Toyota, cumpărată în anul 2012.

Candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut în 2010 un master în administrația publică la Harvard, iar între 2010 și 2012 a fost consiliera directorului executiv al Băncii Mondiale. După doi ani în care a câștigat 10.000 de dolari pe lună la Washington, Maia Sandu s-a întors la Chișinău și a devenit ministrul Educației. Ea a introdus camere de supraveghere la examenul de Bacalaureat și a scurtat vacanțele, măsuri care au provocat proteste de stradă.

Maia Sandu a cerut procuraturii să verifice dacă actele de studii ale fostului său șef, premierul Chiril Gaburici, sunt autentice. După verificări, s-a constatat că actele sunt false, iar Gaburici și-a dat demisia.

Sandu a candidat și la alegerile prezidențiale din 2016, însă a fost învinsă în turul doi de candidatul pro-rus Igor Dodon, acesta obținând 52,11% din voturi.

La 8 iunie 2019, ea a fost desemnată premier al Republicii Moldova, dar în aceeași zi Curtea Constituțională i-a invalidat numirea ca fiind neconstituțională, declanșând o criză politică peste Prut. Guvernul acesteia a fost demis prin moțiune de cenzură pe 12 noiembrie 2019.

Citește și: Jill Biden, noua Prima Doamnă a Americii. Femeia care l-a ajutat pe Joe Biden să treacă peste o dublă tragedie și să câștige Casa Albă

Anul acesta, Maia Sandu a candidat din nou la alegerile prezidențiale, din partea Partidului Acțiune și Solidaritate. Ea a câștigat primul tur cu peste 36% din voturile alegătorilor, devansându-l cu 3,5% din voturi pe președintele în funcție Igor Dodon.

A doua zi după anunțarea rezultatelor, candidații de dreapta Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Dorin Chirtoacă și Tudor Deliu și-au exprimat sprijinul pentru Maia Sandu în turul al doilea.


Foto: Hepta